Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Evenimente viitoare (aprilie)

Publicat de Lucian Vasile 0 comentarii
In perioada urmatoare vo avea loc cateva evenimente legate de Ploiesti pe care vi le recomand:

Lansarea cartii "Pluviografii. O istorie a culturii romane de la Ploiesti" a profesorului Dan Gulea


Joi, 25 aprilie va avea loc lansarea cartilor "Pluviografii. O istorie a culturii romane de la Ploiesti" (nominalizata la Gala Industriei de Carte 2013) si "I.L. Caragiale, Titirca. Sotirescu & Cia" semnate de profesorul Dan Gulea. Evenimentul va avea loc de la ora 16:00 la Sala de Festivitati de la Colegiul National "Mihai Viteazul" Ploiesti, dar si de la ora 18:00 la amfiteatrul AP-9 al Universtatii de Petrol-Gaze Ploiesti. Ambele carti au aparut la Editura Paralela 45 in 2012.

De ce am pus ca titlul numai "Pluviografii" daca este o dubla lansare de carte? Pentru ca, in opinia mea, aceasta carte este probabil cel mai bun volum cu si despre Ploiesti aparut in ultimii 23 de ani. Solid documentata si foarte bine scrisa, cartea profesorului Dan Gulea este o carte in rezonanta cu timpul sau. Modul in care sunt analizate miturile ploiestenilor, simbolurile orasului, istoria sa este unul critic, dar deloc lipsit de savoare. Trecerea prin evolutia Ploiestilor ofera cititorului un excelent mod de a intelege ce inseamna acest oras si cum  fost vazut, simtit si trait in diferite epoci. "Pluviografii" se va instala fara indoiala ca una din cartile obligatorii pentru o descoperire a Ploiestilor, indiferent din ce perspectiva.

Tururi istorice "La pas prin trecutul Ploiestilor"



Din aprilie reiau tururile istorice prin orasul Ploiesti. Duminica, pe 21 aprilie, va fi primul tur. Datorita interesului ridicat, locurile pentru acest prim eveniment au fost deja rezervate si am cautat si stabilit noi date pentru tururi:


  • 27 aprilie, de la ora 14:00
si
  • mai - va fi anuntat in curand

Saptamana viitoare voi pune si linkuri catre event-urile de Facebook. Pentru ca am primit intrebari in acest sens: se pot face si tururi la cerere, dar in acest caz va rog sa ma contactati pe mail: lucianflorin.vasile@gmail.com .

Anul acesta va fi oferit si un al doilea traseu urban, iar anuntul va fi facut in mai/iunie.
| edit post



Dragi cititori,

Am placerea de a va invita duminica, 21 aprilie, la primul tur istoric din acest an organizat in cadrul proiectului RepublicaPloiesti.net. Mergand "la pas prin trecutul Ploiestilor" va propun o plimbare de aproximativ 2 ore prin centrul orasului, in zonele care isi pastreaza patrimoniul arhitectural, dar si in cele care au fost radical schimbate de sistematizarea din perioada comunista, urmarind ramasitele unei actiuni care a remodelat brutal aceasta localitate. Vom discuta despre cum a devenit orasul nostru principalul centru urban din regiune si cum s-a modificat aspectul Ploiestilor de-a lungul deceniilor.

Vom afla de asemenea cum si-au imaginat autoritatile din alte vremuri Ploiestii viitorului si cum ar fi trebuit sa arate orasul in functie de epoca. Vom vorbi despre politicienii de acum un secol si chiar mai bine, dar nu vom ocoli nici micile experiente si anecdote personale din momentele de dificultate a localitatii.

Vremea se anunta buna - soare cu cativa nori si probabilitate minima de a ploua. Copacii inca nu au inflorit pe deplin, asa ca avem ocazia de a admira in detaliu casele vechi (unele chiar si de aproape doua secole) ce se pastreaza in centrul orasului.

Intalnirea va avea loc la ora 12:00, in fata casei Radu Stanian (fosta Casa a Casatoriilor). Turul costa 15 ron / persoana. Dupa tur, putem ramane la o cafea pentru mai multe discutii.

Pentru rezervari: mail la lucianflorin.vasile@gmail.com ori in sectiunea de comentarii a event-ului de pe facebook - https://www.facebook.com/events/594555487230248/

Inapoi pe Calea Campinii

Publicat de Lucian Vasile 5 comentarii
In urma cu mai bine de 3 ani am vorbit despre vechea Cale a Campinii, actual Bulevard al Republicii. Artera boiereasca de sfarsit de secol XIX a fost complet modificata in anii 80, printr-o sistematizare brutala care a usurat traficul auto (prin cresterea numarului de benzi) si a marit fondului locativ (aparitia mai multor blocuri turn cu apartamente), prin sacrificarea unor imobile cu importanta istorica si arhitecturala. Atunci am facut o prezentare in strazii, pornind din centru si mergand pana la bariera Campinii.

In ultimile luni au aparut noi seturi de poze realizate in anii 70-80 si care surprind ultimii ani de existenta ai vechilor cladiri. De data aceasta vom vorbi de segmentul cuprins intre Catedrala Sfantul Ioan si Scoala nr. 8 (ulterior 14) "Sfantul Vasile", unde se gaseau case ridicate cu precadere inainte de Primul Razboi Mondial. Aceasta parte a Caii Campinii este importanta nu numai prin vilele care se aflau in acea zona, ci si prin scara demolarilor efectuate in anii 80, cand a fost sistematizata si Calea Oilor (actual Gh. Doja), iar intre cele doua bulevarde urma sa se faca un parc. Dar intre cele doua artere existau 3 strazi. Proiectul nu a fost dus pana la capat - parcul a aparut in final, fiind cunoscut drept "Parcul Mihai Viteazu", iar cele 3 strazi au fost partial sistematizate. La aproape 3 decenii de la acele transformari, urmele sunt inca vizibile.

Dar inainte de toate, sa vedem cum arata harta in 1937:

In coltul din dreapta-jos se vede Catedrala Sf. Ioan; Calea Campinii purta la acea vreme denumirea Regele Ferdinand I (click pe imagine pentru marire)

In 1963 strazile nu erau inca modificate, singura schimbare fiind cea a numelor, regimul comunist incercand sa elimine valorile locale pentru a le substitui cu unele dezirabile noului regim:

Strada Preot N. Vasilescu devenise Bucegi, strada V. Pappa era redenumita Carpati; de asemenea, aparuse si complexul de blocuri ”La Pistol” (click pe imagine pentru marire)

Vom porni pe Calea Campinii plecand de la o panorama generala realizata la sfarsitul anilor 30:


Fotografia a fost realizata din turnul Catedralei, iar aspectul avea sa ramana in linii mari acelasi pana in anii 80. Plimbarea va incepe de pe partea dreapta, mergand dinspre centru spre nord.

In prim-planul vederii de mai sus se poate observa o vila impozanta, aflata in imediata apropiere a bisericii. Este vorba de casa Nicolae Rascanu, fost primar al orasului intre 1899 - 1901:

Foto: Gabi Stamate

Urma apoi un sir de vile tipice pentru orasele din Vechiul Regat: case mari, cu fatade bogat decorate (in majoritatea cazurilor fiind vorba de stil eclectic francez) si curte larga.

Se remarca gardul de fier forjat al casei din prim-plan; datorita acestor case inconjurate de vegetatie, Ploiestii erau vazuti pana in perioada comunista drept un oras-gradina; Foto: Gabi Stamate

Trecand si de aceasta casa, cladirile erau putin mai apropiate, curtile fiind mai reduse:


O perspectiva inedita: primele doua case de mai sus, vazute din spate:

Casele din imagine erau vis-a-vis de locul in care Calea Campinii era intersectata fie de strada Elena Doamna, fie de strada ColineiFoto: Romulus Duma (click pe imagine pentru marire)

Blocuri ridicate pe locul caselor si curtilor din pozele anterioare

In ultimii ani de existenta, unele case aflau intr-o stare reala de degradare. Totusi, acest aspect trebuie vazut in contextul general: unele dintre ele fusesera afectate de cutremurul din 1940 si de raidurile aeriene din 1944, iar reparatiile au fost uneori superficiale din cauza succesiunii rapide a evenimentelor; In plus, o data cu instaurarea comunismului, multe din imobile au fost nationalizate, familiile care au creat aceste cladiri au fost deposedate de instrumentele financiare pe care le aveau, iar in case au fost adusi chiriasi, in general oameni care nu aveau o cultura urbana foarte solida; de asemenea, lucrari de restaurare nu s-au mai facut, fiind clar ca zona urma sa fie demolata, asa cum se intamplase cu centrul orasului, inca de la finalul anilor 50; 

Deja ne aflam pe portiunea intre strada Carpati si strada Ion Maiorescu (voi apela la denumirile comuniste/actuale pentru o mai usoara identificare). Urma un segment mai modest:

In prim-plan se vede o casa care se facea usor remarcata prin fatada de la strada, urmata de o casa in stil neo-romanesc (unde a functionat o farmacie veterinara) si de alte case modeste. Foto: Gabi Stamate

Detaliu al casei de mai sus; Foto: Virgil Iordache

Cladirea in care functiona farmacia veterinara a fost afectata de cutremurul din 1977, partea superioara a calcanului prabusindu-se:

Foto: Florin Andreescu (click pe imagine pentru marire)

Imediat ajungem la intersectia Caii Campinii cu strada Ion Maiorescu. Pe coltul dinspre centru (sud) se afla restaurantul ”La trei iepuri”, cunoscut pentru o scurta vreme drept ”Rustic”:

In stanga se vede restaurantul, iar putin mai in spate se vede farmacia veterinara, cu calcanul afectat de cutremur si imbracat in tabla, precum si casa alaturata

Intersectia Calea Campinii - strada Ion Maiorescu, cu restaurantul ”La trei iepuri” / ”Rustic”; zona deja se pregatea pentru sistematizare. Foto: Virgil Iordache

Restaurantul Rustic; Foto: Gabi Stamate

Locul unde pana in urma cu mai putin de 30 de ani se afla restaurantul ”La trei iepuri”

Pe partea opusa a strazii Ion Maiorescu, tot la intersectie cu bulevardul, era o casa cu fatada bogat decorata, probabil o veche pravalie:


O imagine aproximativ de pe acelasi loc - 2013

Foto: Virgil Iordache (click pe poza pentru marire)

Trecem de intersectia cu Ion Maiorescu si mergem spre cea cu strada Bucegi:

Calea Campinii se pregatea de sistematizare; Foto: Gabi Stamate

Casele de mai sus, vazute din spate; Foto: Romulus Duma (click pe imagine pentru marire)

Dupa a doua casa urma intersectia cu strada Bucegi; Foto: Gabi Stamate

Urmatoarea fotografie este realizata stand langa peretele casei din prim-planul imaginii de mai sus:

La drepta era strada Bucegi, la stanga (interzis virajul!) strada Al. Odobescu, iar in plan indepartat Scoala ”Sf. Vasile”;  Foto: Virgil Iordache (click pe poza pentru marire)

Urma apoi un front de case dominat de vila cu etaj care este surprinsa in poza lui Gabi Stamate, de la intersectia cu strada Bucegi. Acest sir mergea pana la intersectia cu strada Samuil Micu, iar apoi pana la intersectia cu Calea Oilor (actuala Gh. Doja):

In plan departat (confundandu-se cu turnul catedralei) se vede vila de care vorbeam anterior, iar putin mai aproape este semaforul care marcheaza intersectia cu strada Samuil Micu. Pe masura ce ne departam de centrul orasului, casele incep sa fie mai modeste. Autobuzul de pe partea cealalta este oprit in statia Colinei; Foto: Romulus Duma (click pe poza pentru marire)

 O fotografie foarte asemanatoare cu cea anterioara, numai ca obiectiv este rotit putin spre stanga, fiind surprinsa inca o casa de pe strada Campinii, intre intersectia cu Samuil Micu (se vede semaforul undeva in spate) si confluenta cu Calea Oilor Foto: Romulus Duma (click pe poza pentru marire);

Si acum sa ne intoarcem. Din pacate, cealalta parte a Caii Campinii nu a fost atat de mult fotografiata. Aminteam mai devreme de statia de autobuz ”Colinei”, aflata (unde altundeva?) pe Calea Campinii colt cu Colinei:

Masina din dreapta iese de pe strada Colinei; Vis-a-vis se vede mai clar capatul dinspre bulevard al strazii Samuil Micu; Foto: Virgil Iordache (click pe poza pentru marire)

O perspectiva mai clara asupra intersectiei cu strada Colinei; In dreapta era statia de autobuz; Foto: Virgil Iordache (click pe poza pentru marire)

Locul unde era statia de autobuz ”Colinei” in prezent (in stanga se vede intersectia Bulevardului Republicii cu strada Colinei) - 2013

Din pacate lipsa pozelor face imposibil la acest moment reconstituirea unui segment important din Calea Campinei: partea vestica, intre strada Colinei si strada Elena Doamna (inclusiv intersectiile cu Al. Odobescu si Luminei); Dar o data ajunsi la intersectia cu Elena Doamna, imaginea era urmatoarea:

In dreapta era intersectia cu Elena Doamna; la parterul casei cu cupola functiona o farmacie; in plan departat se vede aripa noua a Hotelului Central; Foto: Virgil Iordache (click pe poza pentru marire)

Imediat in spatele cladirii cu cupola era Cinema Victoria, un cinematograf aparut in perioada comunista; cladirea nu era la strada, ci putin retrasa; Foto: Virgil Iorgache (click pe poza pentru marire)

Blocul care se afla in prezent intre intersectiile strazilor Elena Doamna si Vasile Lupu cu fosta Cale a Campinii; constructia ocupa de fapt spatiul unde era sala cinematografului, caldirile originale fiind pe locul benzilor de circulatie.


Cladirile din imagine se aflau pe Calea Campinii, intre intersectiile cu Elena Doamna si Vasile Lupu; Imobilele cu parter si etaj din plan indepartat sunt cele de peste drum de Catedrala, unde se afla Lacto-barul ”Doina”; trada din prim-plan (partea stanga) este strada CarpatiFoto: Virgil Iorgache (click pe poza pentru marire)

Iata-ne ajunsi inapoi in punctul de unde am plecat, langa Catedrala Sf. Ioan. Totusi, in discutie trebuie aduse si cele 3 strazi care faceau legatura intre Calea Campinii si Calea Oilor si care urmau sa fie sistematizate pentru a face loc parcului. Cum spuneam si anterior, procesul nu a fost dus pana la capat. Cele 3 strazi sunt (venind dinspre centrul spre nord): Ion Maiorescu, Bucegi si Samuil Micu.

Strada Ion Maiorescu - 2013

Strada Ion Maiorescu era in secolul XIX un punct important in comertul local, deoarece aici era reprezentatul Imperiului Habsburgic, unde se realizau evidentele turmelor de oi care treceau muntii pe Valea Prahovei, pornind din Ploiesti. La sfarsitul secolului XX avea sa fie grav afectata de demolari. Din cea mai lunga strada din cele 3 mentionate anterior, au ramas numai 2 case:

O casa ”la rosu” probabil anii 30-40 si o casa de dinainte de Primul Razboi Mondial. In spate, Palatul de Justitie, aflat de ani de zile intr-o continua constructie

Casa care surprinde haosul sistematizarii comuniste din anii 80. Se afla intre strazile Ion Maiorescu si Bucegi, dar intrarea se face prin parc, neavand iesire la niciuna din cele doua strazi.

Mergand spre strada Bucegi, pe spatiul verde se pot vedea inca urmele demolarilor! 

In pamant inca mai se fundatiile caselor demolate la sfarsitul anilor 80; In aceasta poza este vorba posibilde casa de pe strada Bucegi nr. 2;

Piatra de rau dintr-o curte a unei case disparuta in urma demolarilor

Ruinele unei case - probabil cea de pe Strada Bucegi nr. 4

Strada Bucegi - 2013

Strada Bucegi a fost cea mai putin atinsa de demolari, fiind singura care mai pastreaza case atat pe o parte, cat si pe cealalta. Imobilele ramase sunt remarcabile prin arhitectura si diversitate, dar erau programate pentru demolare in primele luni ale lui 1990.

Arhitectura veche alaturi de bloc post-decembrist

O casa interbelica si o casa interbelica ”reconditionata”

Pe strada Bucegi, in 2013...

Casa in stil eclectic francez

Cladiri abandonate in spatele strazii Bucegi, cu iesire pe strada Gh. Doja - 2013

In aceeasi curte - 2013

Mergand spre strada Samuil Micu, pe spatiul verde din spatele zonei delimitate cu gard pentru caini se vad alte ruine:



Ruinele unei case demolate, probabil de pe strada Samuil Micu, nr. 4

Strada Samuil Micu - cateva din putinele case ramase - 2013

Partea nordica a strazii - complet rasa (2013)

Asa cum am mai spus si in alte cazuri, concluzia este ca nu existe nicio concluzie. Parerile sunt impartite. Unii oameni apreciaza ca a fost marita strada Campinii , de la 2 benzi la 6, fluidizandu-se astfel traficul auto. Altii lauda constructia de blocuri, care a dus la cresterea numarului de apartamente si garsoniere din centrul orasului. Alte voci afirma ca Ploiestii au fost curatati de imobile insalubre si i s-a creat o artera moderna. Pe de alta parte, exista persoane care cred ca s-a pierdut un patrimoniu arhitectural definitoriu pentru istoria orasului, fiind astfel stearsa o parte a memoriei locale. Adevarul este unul subiectiv si tine de preferintele individuale.


Zona ramane insa un hibrid intre spatiul rezidential ante-1945 si cartierul creat in anii 80. Putinele case si ruinele care se vad pe spatiul verde sunt singurele marturii ale unui colt de oras distrus sub presiunea unei asa-numite modernizari.