Comandă cartea „Orasul sacrificat. Al Doilea Razboi Mondial la Ploiesti”

Publicat de Lucian Vasile

.

Prețul volumului este de 25 de lei și poate fi achiziționat printr-o comandă la lucianflorin.vasile@gmail.com . Pentru Ploiești și București predarea se poate face personal (este nevoie de nume, număr de telefon și a numărului de cărți dorite), iar pentru restul țării și în străinătate cartea va fi trimisă prin Poșta Română...

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Pentru că zilele acestea la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești se aniversează 150 de existență ai insituției, m-am gândit să abordez această problemă: care este continuatorul primului liceu din orașul nostru și, așadar, cel mai vechi liceu din urbe? Cine a terminat CN „Mihai Viteazul” va spune că LMV-ul, în timp ce absolvenții CNILC vor afirma că este insituția de învățământ de pe strada Gheorghe Doja/Calea Oilor. Fără a mă grăbi la un răspuns, voi coborî puțin în timp pentru a vedea care este fundamentul istoric al acestei discuții.

Primul sediu propriu al Liceul de băieți „Sfinții Petru și Pavel”, astăzi Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova (sursă MuzeulVirtualPloiești)

Până la reforma învățământului de la începutul perioadei comuniste, învățământ era structurat astfel: 4 clase primare, apoi 8 clase de liceu (deci echivalentul de azi al claselor 5-8 de școală primară, plus cei 4 ani de liceu) și, ultimul pas, facultatea (destul de inaccesibilă până în interbelic). Prima instituție publică de învățământ ploieșteană care se era destinată celor care vroiau mai mult de 4 clase primare a apărut în 1864 și a fost Gimnaziul de băieți „Sfinții Petru și Pavel” care apoi avea să devină liceu (cu toate cele 8 clase necesare). Liceul „Sf. Petru și Pavel” a funcționat mai întâi într-un imobil închiriat, iar apoi într-o clădire unde astăzi este clubul sportiv. Primul său sediu a fost inaugurat în 1866, fiind ceea ce astăzi cunoaștem drept Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova. Însă clădirea cu care liceul „Petru și Pavel” s-a identificat timp de jumătate de secol a fost palatul monumental de la Bulevard, ridicat între 1895 - 1898. Imobilul a fost grav afectat de bombardamentele din 1944, când aripa de sud și cea centrală au fost distruse, precum și de un incendiu ulterior, ce a mistuit amfiteatrul. În 1945, din tot palatul mai rămăsese doar aripa de nord (dinspre biserica Sf. Gheorgh), în care a continuat să funcționeze liceul de băieți „Sfinții Petru și Pavel”. Să rămânem pentru moment la 1945.

Palatul de la bulevard al Liceului de băieți „Sfinții Petru și Pavel” - tot ce este surprins în imagine a dispărut în urma bombardamentelor din 1944

La doar 10 ani după apariția primului liceu de băieți, în Ploiești a fost înființat și primul liceu de fete: „Despina Doamna”. Cu timpul, instituția de învățământ și-a clădit un sediu propriu, de care am vorbit mai demult. Clădirea a fost complet distrusă de raidurile aviației americane din aprilie 1944. „Petru și Pavel” și „Despina Doamna” erau văzute drept cele mai bune licee din oraș, având prestigiu, tradiție și vechime. Dar niciunul nu mai avea un local adecvat după terminarea războiului. Singura clădire care putea servi drept local de desfășurare a orelor era palatul Școalei Comerciale de pe Calea Oilor. Așa că în 1945 palatul a devenit gazdă pentru mai multe licee și școli ploieștene, rămase fără local din cauza războiului.

Palatul de pe Calea Oilor, aproape de finalizare - perioada interbelică (sursă: ziarulprahova.ro)

Mai există o problemă: țara se afla în plin proces de comunizare, iar învățământul avea să fie transformat după canoanele ideologice dictate de soviete. O lovită resimțită foarte dur în epocă a fost retragerea denumirilor. „Petru și Pavel” a devenit „Liceul de băieți” nr. 1, iar „Despina Doamna” s-a transformat în Școala medie „A. Toma” sau Liceul nr 2. 

Liceul de la Bulevard

În 1948, fostul „Petru și Pavel” s-a fost mutat cu acte în regulă în clădirea de pe Oilor, iar în ceea ce mai rămăsese din localul de pe bulevard a fost transferată urmașa școlii comerciale, cea pentru care fusese construit localul de pe Oilor (școala aceasta, din cauza transformărilor socialiste, oricum nu mai avea importanța din interbelic). După doi ani, școala de economie a părăsit localul de la bulevard, iar până în 1959 aici a funcționat Școala medie tehnică de petrol (precursor al Liceului de chimie și al UPG-ului) timp în care s-a construit aripa centrală (cea care există și astăzi). S-a pus atunci atunci problema ca fostul liceul de băieți să se mute pe bulevard, numai că s-a opus conducerea, care a preferat să rămână în palatul de pe Calea Oilor. Cine să se mute în clădirea goală? Liceul nr 2, care părăsise de câțiva ani palatul de pe Oilor. 

Școala medie tehnică de petrol - anii 50

Cum regimul comunist a retras vechile denumiri, instituțiile de învățământ au primit nume propagandistice (gen Școala A. Toma) sau fără însemnătate (Liceu nr. 2). A existat o presiune din partea elevilor și a profesorilor să primească un nume cu care dea o anumită personalitate. Așa că din 1952, liceul de pe Oilor s-a numit Ion Luca Caragiale, iar din 1974 cel de pe bulevard a căpătat numele de Mihai Viteazul (prilej cu care s-a construit aripa de sud, dinspre strada Cerceluș).

Clădirea care astăzi este localul Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” pe vremea când era utilizat de instituția pentru care fusese creat - Școalele Comerciale - anii 20 (sursă: sănutesuperipeploiesti)

Și pentru că povestea nu este suficient de complicată, s-a mai întâmplat ceva: s-au mixtat clasele. Nu au mai fost clase de băieți și clase de fete, ci s-au amestecat. Corpul profesoral s-a schimbat și el - unii profesori s-au pensionat, unii au fost trimiși în închisorile comuniste sau la Canal, alții au acceptat favorurile noului regim, au apărut profesori noi, cu alte concepții, și așa mai departe.

Problema a explodat după 1989: cine este continuatorul lui „Petru și Pavel” și, implicit, cel mai vechi liceu ploieștean? În primii ani de democrație, LMV-ul a avut inițiativa recuperării acestei moșteniri, dar în final CNILC-ul și-a adjudecat oficial această tradiție. Au fost profesori de la „Mihai Viteazul” care au sprijinit demersul celor de la „Caragiale”. De ce? Pentru că acei profesori au jucat un rol important în adoptarea numelor de „Mihai Viteazul”. Până și placa pusă pe fațada de la bulevard a CNMV-ului, ce amintește că pe acel loc a fost palatul liceului „Sfinții Petru și Pavel” nu s-a montat după lungi eforturi și discuții.

Fațada monumentală a palatului de la bulevard, fotografiată în 1936/1937. A existat după 1990 un proiect de refacere a sa, dar nu toată lumea a fost de acord cu această idee

Bun, deci cine este continuatorul primului liceul ploieștean? Oficial, CNILC. În mediile neoficiale, CNMV-ul își apropie mai mult istoria liceului de băieți decât cea a celui de fete. Dar arhiva liceului de băieți este la CNILC. Totuși, bătrânii absolvenți ai liceului „Petru și Pavel” se simțeau mult mai atașați de CNMV decât de CNILC. Instrumente pe care scrie „Liceul Petru și Pavel Ploești” înca mai sunt prin depozitele CNILC. Cu toate acestea, CNMV-ul utilizează aripa de nord a vechiului palat. Deci?

Degeaba istorici locali de genul lui Paul D. Popescu afirmă că doar tradiția s-a păstrat din tot ceea ce a fost. Eu cred că mai ales tradiția nu s-a păstrat. În fond, ce creează identitatea unei instituții? Sediul? Arhiva? Numele? Nu cred că există un răspuns general valabil. Totuși, eu aș merge pe varianta profesorului Alexandru Comănescu, fost absolvent al liceului „Sfinții Petru și Pavel” care spunea că de fapt, nici CNMV-ul și nici CNILC-ul nu sunt continuatorii liceului pe care dânsul l-a urmat. „Știi de ce?”, îmi spunea, „odată ce comuniștii au retras denumirea, Liceul Petru și Pavel a încetat să mai existe. A fost asasinat.”

PS: pentru că tot vorbim de tradiție. Iată jurământul pe care îl depunea orice profesor al „gymnasiului Sfinții Petru și Pavel” din Ploesci în 1871, iar concluziile le poate trage fiecare:

(click pe poză pentru mărire)

Dragi prieteni,

A venit momentul să anunțăm și lansarea cărții „Orașul sacrificat. Al Doilea Război Mondial la Ploiești”:



Despre raidurile de bombardament ale aviației anglo-americane s-a scris mai ales din perspectivă politico-militară. Arhivele românești păstrează însă și numeroase mărturii despre viața orașelor asupra cărora s-a revărsat furia războiului, despre modul în care gândeau oamenii, despre speranțele, așteptările și temerile lor, dar și despre dezastrul cauzat de atacurile aeriene. Zonă deosebit de importantă datorită rafinăriilor care asigurau aproape o treime din necesarul de carburant al trupelor Germaniei Naziste, orașul Ploiești a fost ținta predilectă a bombardierelor și avioanelor de vânătoare anglo-americane. Dintr-o localitate prosperă a ajuns la finalul războiului o așezare pustie, plină de ruine arse și grămezi de moloz. Volumul surprinde viața cotidiană a orașului lui „ce bei?” și pregătirile pentru război din 1939 și până în august 1944, când ultimile avioane americane au atacat municipiul și rafinăriile din jur.

”Când am ieșit din casă – câteva case învecinate distruse. Centrul ardea. Numai cioburi de geamuri și moloz. A fost ultima zi normală pe care am avut-o în viața mea și în orașul Ploiești. Dimineața, înainte de bombardament, când am ieșit în oraș, magazinele deschise, lumea se ducea la treburi, trăsurile – că erau trăsuri pe vremea aia, nu mașini – circulau în mod normal, zarzavagii cu zarzavaturi, iaurgii cu iaurturi, fructarii cu coșurile... Toată viața normală a orașului Ploiești și a României antebelice. După ce s-a terminat bombardamentul ăsta, toate astea au fost terminate pentru totdeauna. Orașul era o ruină... nu mai era nimic normal. Și nici n-a mai fost vreodată ceva normal.” (Alexandru Comănescu, despre bombardamentul din 5 aprilie 1944)

Cartea poate fi achiziționată on-line, printr-un e-mail la lucianflorin.vasile@gmail.com .


Asociația pentru Educație și Dezvoltare Urbană (AEDU), prin intermediul platformei RepublicaPloiesti.net îi invită pe toți cei pasionați de Ploiești la o nouă plimbare prin trecutul orașului nostru. Evenimentul va avea loc duminică, de la ora 12:00, iar participarea se face pe baza unei rezervări în prealabil.

Turul istoric „La pas prin trecutul Ploieștilor” își propune să prezinte fața mai puțin cunoscută a orașului reprezentată patrimoniul local care a supraviețuit tuturor vitregiilor istoriei și de poveștile din spatele clădirilor pe lângă care trecem adeseori. Vom vorbi despre cum au apărut Ploieștii și despre modul în care această localitate ar fi putut fi doar o suburbie a Târgșorului sau a cartierului Bereasca. De asemenea, veți putea afla cum, la un moment dat în istorie, s-au mutat toți ploieștenii în București, dar și despre celebrul episod al Republicii de la Ploiești.

Nu vom ocoli nici poveștile clădirilor pe lângă care trecem și astăzi. Vom discuta despre primul revelion din oraș, despre liceul construit pe locul unui cimitir, despre afacerile atât de actuale ale politicienilor de demult, precum și despre casa în care a locuit o parte a familiei imperiale ruse. Pe lângă imaginea de ansamblu, vom aduce în discuție povești personale, anecdote, bârfe din Ploieștii de odinioară și ne vom imagina că suntem în mijlocul unor evenimente istorice importante pe care le-au trăit părinții sau bunicii noștri. 

Explicațiile vor fi însoțite de imagini de epocă - fotografii unicat, reproduceri după poze rare, precum și cărți poștale vechi de mai mult de un secol. Turul costă 20 de lei, va începe la ora 12:00 și va dura aproximativ două ore, punctul de plecare fiind fosta Casă a Căsătoriilor de pe Bulevardul Independenței.

Turul istoric „La pas prin trecutul Ploieștilor” se desfășoară din septembrie 2012 și se află la a unsprezecea ediție în limba română. Evenimentul este un produs al platformei de istorie locală RepublicaPloiesti.net aflată sub egida Asociației pentru Educație și Dezvoltare Urbană.
| edit post

Dragi prieteni,

Săptămânile următoare vor fi pline de evenimente, dar păstrăm secretul până când vom avea stabilite toate detaliile :) Până atunci, vă invităm joi, 24 aprilie 2014, ora 12:00, la Palatul Culturii pentru a lua parte la lansarea primei hărți turistice bilingve a Ploieștilor.

A fost ideea și munca grupului „Iubesc Ploieștii”, la care s-au adăugat și contribuții ale unor colaboratori. Rezultatul? Îl veți afla joi, când veți putea intra în posesia hărții :)

Evenimentul va cuprinde și două plimbări urbane: prima va începe la ora 13:00, iar a doua la ora 16:00, în ambele cazuri punctul de plecare este Palatul Culturii.

Vorba cântecului - ne vedem joi!