Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Ce a fost Republica de la Ploiesti?

Publicat de Lucian Vasile

In 1870 se implineau 4 ani de cand Alexandru Ioan Cuza a fost obligat sa abdice si in locul sau a venit dinastia Hohenzollern, reprezentata de principele Carol I (viitor rege al Romaniei). In societatea romaneasca, fiind una fara traditie monarhica, au aparut o serie de voci care contestau familia domnitoare de neam strain aflata la conducerea tarii.

Inca din 1869, la Ploiesti au aparut framantari cu caracter anti-Carol I, iar toate aceste tulburari au culminat cu noaptea de 7/8 august cand o serie de lideri locali au incercat sa organizeze o lovitura de stat care sa-l rastoarne pe principe. Numai ca aceasta actiune a fost gandita in mare masura doar pentru Ploiesti, liderii de atunci mizand pe o alaturare simultana a celorlalte orase. Evenimentele s-au derulat intr-o maniera pur balcanica, avand un puternic iz comic. Pana seara, soldatii veniti de la Bucuresti au restabilit ordinea, iar Republica de la Ploiesti a murit la mai putin de 24 de ore de la fondarea ei.

O serie mai larga de articole pe aceasta tema vor fi publicate pe RepublicaPloiesti.net, iar linkuri catre ele vor putea fi regasite si aici.

6 Response to "Ce a fost Republica de la Ploiesti?"

  1. Raiden Said,

    In schimb, Republica Populara Romana si Republica Socialista Romania nu au mai murit asa de repede...

     

  2. Lucian Horescu Said,

    D-le Lucian Vasile, Va felicit pentru acest Web.si sint incintat ca l-am descoperit din intimplare[cautind scolarii lui N.Iorga].Sint foarte emotionat de vechile fotografii[casa Gavanescu,de la coltul strazii mele],vreau sa va trimit si eu vechi fotografii si sa obtin mai multe informatii despre istoria orasului[publicata dupa Revolutie]si de la Arhivele Statului,la care presupun ca aveti acces.Trebuie sa facem publicitate la aceasta pagina;sint sigur ca au mai ramas pensionari care detin informatii nepretuite.Din pacate,cind copilaream la Ploiesti,nu am descusut mai mult pe N.Cives,Col.Clinceanu,E.Bogdan,S.Carcaleteanu,etc.din familia mea,care stiau orasul de cind era un camp de tutun pe Rudului..Mare surpriza,va multumesc.Lucian Horescu[Athens,GA].

     

  3. Domnule Horescu,

    Va multumesc pentru comentariu!

    As fi foarte interesat de pozele de care aminteati. Din pacate, la Arhive am fost, dar fondul fotografic nu este inventariat.

    Aveti adresa mea de mail la contact. Va rog dati-mi un mail, deoarece as vrea sa mai discutam.

    Numai bine,
    Lucian Vasile

     

  4. mihaeladr Said,

    Intotdeauna mi s-a spus ca sunt cu gura mare, ca asa sunt ploiestenii, n-am suportat anumite nedreptati. Iar eu am raspuns ca sunt ploiesteanca-republicana. Probabil ca am avut vreun descendent care a participat la eveniment si deacolo mi se trage (ma mai amuzam si eu cand le spuneam).

     

  5. nini hristodorescu Said,

    Domnule Lucian Vasile,
    Am citit cu mare intarziere textul privitor la asa numita Republica de la Ploiesti. Va marturisesc ca va admir foarte mult stradania de a prezenta trecutul urbei noastre. De data asta insa sunt oarecum dezamagit. Sigur, prezentarea faptelor este corecta. Insa nu accentuati nicidecum latura ridicola a evenimentelor, incurajand - vrand, nevrand - fudulia celor care afirma ca noi, ploiestenii suntem “republicani” (inclusive ridicolul titlului unei publicatii ploiestene - “Republicanul”). Nici macar nu pomeniti de ilustrul nostrum concetatean, participant direct la “republica”, I. L. Caragiale si geniala sa schita “Boborul”. Sigur, dupa ce initial domnitorul Carol minimalizase “republica”, apoi, a luat-o in serios. Dar asta nu l-a impiedica sa-l gratieze pe singurul “republican” condamnat de instantele militare, capitanul Comiano. Dar supararea pe ploiesteni i-a ramas lui Carol, astfel ca dupa 11 ani, la 11 iunie 1881 nu a participat la dezvelirea Statuii Libertatii. (asadar, statuia nu exista in 1870, iar “republicanii” nu aveau cum sa se stranga in jurul acesteia)
    Nini Hristodorescu

     

  6. Domnule Hristodorescu,

    Am scris in postul de mai sus: ”venimentele s-au derulat intr-o maniera pur balcanica, avand un puternic iz comic.”. Eu cred ca am subliniat destul de bine latura ridicola. In fine, opinii si opinii.

    Si da, aveti dreptate, am facut o greseala: Statuia Libertatii nu exista inca la 1870.

    PS: nu am raspuns mai devreme pentru ca efectiv nu am avut timp...

     

Trimiteţi un comentariu