Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Banca Centrala din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Banca Centrala - inceput sec. XX

Multe cladiri interesante a pierdut orasul Ploiesti, dar parca dintre toate acestea se diferentiaza Palatul Bancii Centrale, ramas in memorie drept ”Micul Luvru” datorita fatadei sale de inspiratie franceza.

Piata Unirii - 1923

Primaria Noua si Banca Centrala - 1923

Constructia a fost ridicata dupa planurile arhitectului Leonida Negrescu, undeva intre 1889 - 1898, pentru banca lui Ghita Ionescu, renumit bancher si fost primar al orasului. Era situata la capatul din Piata Unirii a strazii Lipscani, cunoscuta artera comerciala.

Banca Centrala - 1938

In stanga, palatul Bancii Centrale - 1938

Dupa cativa ani va trece in proprietatea evreului Max Schapira care va transforma localul in sediul Bancii Centrale din Ploiesti (banca lui Ghita Ionescu nu avea aceeasi denumire), iar parterul va fi infrumusetat de catre arhitectul Toma T. Socolescu.

Banca Centrala Ploiesti - 1935

Banca Centrala, in prim-plan, si in spate fostul Magazin Mare

Criza financiara de la mijlocul perioadei interbelice a adus Banca Centrala intr-o situatie foarte dificila si institutia a trebuit sa paraseasca imobilul. Pana la venirea comunistilor la putere la parter a functionat o cofetarie, iar mai tarziu un magazin de stofe.

Banca Centrala - 1970

”Micul Luvru” in 1969/70 - Pe pancarda de la etaj scrie ”Traiasca Partidul Comunist Roman in frunte cu secretarul general - tovarasul Nicolae Ceausescu”

In perioada comunista, fostul local de banca a devenit o alimentara cu autoservire (binecunoscuta ”Mercur” - de aici numele viitorului bloc in care azi functioneaza mall-ul vechi). Renumit pentru calitatea produselor, magazinul vindea si cafea al carei miros puternic se simtea de pe strada. La etaj, cativa ani a fost atelier de cizmarie, iar din 1950 au fost biroul ale unei cooperative.

Piata ”16 februarie” Ploiesti - 1974

Ultima parte din centrul vechi, fotografiat in 1974. Alimentara Mercur se vede in dreapta in spatele blocului

La cutremurul din 1977, fostul palat al Bancii Centrale a fost serios afectat, acoperisul prabusindu-se in interior. Cladirea ar fi putut fi renovata, dar autoritatile de atunci au optat pentru sistematizarea ultimei zone din centrul vechi al orasului.

O localizare a vechiului imobil este putin dificila. Luand ca reper fostul Magazin Mare, actual sediu de banca cu nume nemtesc, se poate aproxima ca Palatul Bancii Centrale incepe din fata trecerii de pietoni de pe strada C.D.Gherea si taia oblic (pe o linie imaginara care duce la magazinul Omnia) mall-ul vechi.

7 Response to "Banca Centrala din Ploiesti"

  1. Raiden Said,

    Mare pacat... ce cladire mica si frumoasa!
    Cred ca din 1970 pana in 1977 a aratat foarte ciudat centrul Ploestilor: imbinarea de imobile belle-epoque si interbelice cu noile constructii socialiste.

     

  2. Blocurile alea cu iz stalinist din centru au fost construite intre 1956-1964, deci situatia ciudata a durat mai mult de un deceniu.

     

  3. Raiden Said,

    Ma refeream la perioada premergatoare cutremurului, iar Primaria actuala dara din respectiva perioada :)

     

  4. Beren Said,

    Dap,faina cladirea.Imi place cum forma impreuna cu blocul acela modernist un cap de strada(Lipscani park)interesant si cochet,inscriindu'se in acelasi context de diversitate arhitecturala, constrastanta de multe ori, specific oraselor extracarpatice de pana la 1944.

    -Beren

     

  5. Anonim Said,

    Ca unul care a avut fericirea de fi trait in orasul frumos dinaintea aparitiei betoanelor comuniste, fac generatiilor care vor urma o propunere. Dat fiind ca acele betoane nu sunt vesnice, si chiar incep sa se dezmembreze, tinerii de azi, edilii viitorului, sa reinnoiasca orasul asa cum a fost el candva..., macar sa preia contururile vechilor strazi, precum Lipscani.

     

  6. Anonim Said,

    Ca unul care a avut fericirea de fi trait in orasul frumos dinaintea aparitiei betoanelor comuniste, fac generatiilor care vor urma o propunere. Dat fiind ca acele betoane nu sunt vesnice, si chiar incep deja sa se dezmembreze, tinerii de azi, edilii viitorului, sa reinnoiasca orasul asa cum a fost el candva..., macar sa preia contururile vechilor strazi, precum Lipscani. Bogdan

     

  7. Bogdan, refacerea cladirilor nu cred ca este o varianta cu sanse de materializare. Nu suntem, din pacate, in Germania.

    Totusi, si eu cred ca ar fi o idee excelenta ca pe pavelele din centru sa fie marcate (alta culoare spre exemplu) pentru a se trasa vechile strazi, aliniamentul cladirilor, etc. Si in Bucuresti, zona Izvor este subiectul unei propuneri asemanatoare.

     

Trimiteţi un comentariu