Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Casa Simion Gavanescu

Publicat de Lucian Vasile

Casa Gavanescu

Din pacate, legislatia romana in privinta monumentelor istorice nu este una dintre cele mai luminate si cum nici statul nu se implica in renovarea cladirilor cu vechime si insemnatate rezultatul este unul nefericit. Sunt case vechi, cu valoare istorica, aflate intr-o acuta nevoie de reparatii, dar care sfarsesc prin a fi, in cel mai bun caz, lipsite de identitate si de farmecul de odinioara, cu fatade mate si in culori anoste. Despre un astfel de caz de ”maltratare” a unui imobil vechi voi vorbi azi. De fapt, nu eu, ci pozele.

Casa Gavanescu - 1

In 1907, pe strada C.A. Rosetti (azi Bobalna), chiar la intersectia cu Petre Cinta (azi Ana Ipatescu), un tamplar cu renume in oras, pe numele sau Simion Gavanescu, se hotaraste sa ridice o cladire durabila pentru el si sotia lui Alexandrina (”scumpa lui sotie” dupa cu el o numeste), dar si pentru copii sai: Maria, Gheorghe, Dumitru si Niculae.

Casa Gavanescu - 6

Intr-o zi de marti, pe 25 iunie 1907, lumea se aduna pe strada C.A. Rosetii, la slujba religioasa oficiata de preotii Russe Mateescu si Ghita Dumitrescu, inainte de a se pune piatra fundamentala a noii constructii.

Casa Gavanescu - 2

Se intocmeste si un act comerativ, menit sa aduca aminte peste ani de efortul tamplarului Simion Gavanescu de a ridica, impreuna cu constructorul C.H. Nicolescu, o cladire frumoasa in urbea Ploiestilor. Evident, primul care semneaza este Simion Gavanescu, apoi sotia sa (iscalindu-se ”Alecsandrina”), urmata de singura sa fiica - Maria - si de cei 3 baieti. Printre ceilalti oraseni care isi pun semnatura sunt si cei doi preoti: daca Ghita Dumitrescu are o semnatura caligrafica, lui Russe Mateescu ii tremura mana (de emotie sau din cauza varstei?).

Casa Gavanescu - 3

Cladirea a fost si, inca mai este intr-o mica masura, un exemplu de arhitectura clasica, sobra si eleganta in acelasi timp. Parterul de la strada C.A. Rosetti era ocupat de atelierul tamplarului Simion Gavanescu, in camerele din spate locuia familia, si poate ca unele camere erau inchiriate ucenicilor domnului Gavanescu.

Casa Gavanescu - 4

Un episod interesant din istoria casei a avut loc dupa 1 septembrie 1944, cand o parte din cladire a fost rechizitionata pentru soldatii sovietici ”eliberatori”. Dupa ce acestia au parasit casa, din camerele locuite de ei s-a scos mizeria cu lopata.

Casa Gavanescu - 5

Cladirea ar fi trebuit demolata - se spune - impreuna cu toata zona, daca evenimentele din 1989 nu ar fi avut loc si daca sistematizarea orasului ar fi continuat. Casa a supravietuit in forma initiala pana in vara lui 2009. Avea nevoie, este drept, de o renovare radicala, dar nu de o stergere a fatadei si a identitatii sale.

(Aceasta casa a fost una din cele 20 prezentate pe 28 februarie 2007 la simpozionul Case Care Plang - Ploiesti desfasurat la Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova. Cele doua poze din 2006 sunt realizate de Serban Tudose)

8 Response to "Casa Simion Gavanescu"

  1. Raiden Said,

    Am mai spus-o si o mai spun: reabilitarea termica este buna pt blocurile comuniste (nu are ce fatade sa distruga), dar pt case individuale cu fatade ornamentate, echivaleaza cu demolarea. Dupa finalizarea reabilitarii, casa respectiva este un paralelipiped banal.

    Si in Bucuresti ia amploare "boala" asta, din pacate. Nu pot sa cred ca se gasesc mereu metode de distrugere a patrimoniului de epoca.

     

  2. Raiden, esti foarte rapid :)

    Am avut un soc cand am vazut ce i s-a intamplat bietei cladiri. Este una din casele din Ploiesti de care m-am atasat, pentru ca a fost una din primele ale caror poveste am aflat mai mult decat 2-3 idei. In 1907 s-a pus atat de mult suflet in acea constructie si cand am vazut cum s-a ”reabilitat” fatada, fara stucaturi si fara balconul acela cochet...

    Fii pregatit pentru si mai rau. Mentalitatea postdecembrista este mereu surprinzatoare.

     

  3. Anonim Said,

    Lipsa de proprietari educati, lipsa de mesteri calificati, lipsa de materiale corespunzatoare, lipsa de finantare adecvata pentru aceste operatiuni de inters public si nu in ultimul rand lipsa de proiectanti decenti.
    AC

     

  4. Anonim Said,

    Având în vedere că ornamentele aflate în stare rezonabilă au fost păstrate, presupun că a fost la mijloc una din constrângerile enumerate mai sus. Dacă refacerea unui ornament te costă cât tot restul lucrării şi la sfârşit iese o hidoşenie, mai bine te lipseşti şi rămâi la soluţia banală. Sunt curios ce ar avea de zis proprietarul, dacă nu a putut sau chiar nu a vrut.
    Până la urmă, casa e în picioare, fotografii există şi ornamentele se pot adăuga oricând.

     

  5. Raiden Said,

    @ Anonim - scuza-ma, dar vorbesti prostii. Presupun ca stii cum se face izolarea termica - se "ingroasa" fatada. Ornemantele nu vor fi adaugate nicicand, nu s-au facut releveuri, nimic. Sa nu visam ca se vor trezi dupa reabilitare - "Dar vai, ornamentele? Lasa ca le refacem ACUM".

    Exista fotografii? Asa, avem fotografii si cu strada Lipscani din Ploesti. Unde e strada asta acum? Avem poze si cu Dealul Arsenalului din Bucuresti, si cu Manastirea Mihai-Voda.

    Mergi pe Smardan in Bucuresti sa vezi cum se reabiliteaza o casa de epoca. Ornamentele au fost refacute, chiar daca erau distruse. E doar un exemplu, mai exista multe altele.

     

  6. ioan Said,

    Este demn de admirat efortul de a salva macar imaginile cu vechiul Ploiesti. Mai stie cineva astazi de ce se numeste str.Golesti asa, ce casa a apartinut acestora,ce legatura exista intre Dinicu Golescu (nascut Radovici)Anton Pann si fiica sa casatorita tot cu un Radovici, cu Constantin Stere...N. Simache in mod sigur stia, de s-a opus in 1965 sa se faca restaurant in casa din pe atunci Parcul Bucov...

     

  7. Stiu casa! Initial m-am bucurat cand am vazut ca se renoveaza, dar acum...

     

  8. MIRCEA POPA Said,

    Ar trebui initiata o lege a Caselor de Patrimoniului care sa-i retina pe cei care vor sa le renoveze sa faca modificari asupra fatadelor exterioare si asupra interioarelor si componentelor.E foarte clar ca cei care poseda o casa inainte de anii 1940-45 sa nu poata face modfificari asupra exteriorului,fatadei usilor ,decoratiunilor ferestrelor si mozaicului,eventual si sobelor.Am vazut multe case vechi interbelice unde actualii proprietari(care probabil sunt NOII PARVENITI ai tranzitiei si nu au nici un simt estetic) au dat jos toate decoratiunile vechi si fatzadele cand au izolat termic si si-au pus termopane,ba au mai si vopsit casa in culori de-a dreptul tipatoare( ocasa VERDE de pe Cantacuzino) idioate(vezi casa dinspre stadionul Petrolul)si dintr-o casa frumoasa a devenit un KITSCH.Imi pare ca,Comunismul si Tranzitia si-a spus cuvantul in simtul estetic al NOII ELITE.
    Nu stiu,dar noii proprietari ar trebui obligati prin lege sau macar cointeresati sa-si refaca casele la vechea arhitectura.Spre exemplu daca s-ar da o lege prin care actualii proprietari sa plateasca impozit mai puitzin pe casa pe o perioada de timp(10-15 ani),cu conditia sa-si refaca casele la vechile decoratiuni exterioare si interioare.Asa s-ar mai recupera din patrimoniu.Bine,aici multi o sa invoce legea proprietatii private a unui bun,adica OMUL face ce vrea cu casa lui.Dar sa nu uite actualii proprietari (care in majoritate nu sunt rude cu cei de dinainte de razboi) ca daca nu venea Comunismul si conjunctura "favorabila" a tranzitiei,poate ca nu ar fi ajuns sa stea in asemenea case (de lux in vremea interbelica).Se stie ce spagi se dau in primarii(nu stiu daca la Ploiesti) pentru diferite aprobari de demolare sau de modificare a fatadei exteriorului unor cladiri si case vechi,incat ma face sa cred ca cei carora li s-a aprobat modificarea exteriorului (practic a anulat tot esteticul si identitatea de bun gust al casei vechi)au dat ceva SHPAGA undeva.
    Casele astea vechi modificate pana la kitsch de actualii proprietari dovedeste ca Tranzitia a produs OMUL si MAI NOU,adica OMUL NOU din COMUNISM la care s-a mai adaugat mentalitatea mafiota si mitocana a tranzitiei ,care desconsidera orice simt estetic al caselor vechi.
    Ar fi fost mai corect sa nu se fi restituit casele natzionalizate,ci eventual STATUL sa le fi concesionat sau dat catre inchitriere la niste straini si firme din strainate,ca oricum Occidentalii nu le-ar fi distrus in exterior cum o fac astazi noii proprietari.Ca oricum cei care le-au recuperat in instanta(niste mosi sau nepoti destul de saraci ca sa intretina casa) le-au vandut apoi la MAFIOTII si SECURISTII parveniti ai tranzitiei care,iata isi bat joc de ele fara mila.

     

Trimiteţi un comentariu