Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Oborul Ploiestilor

Publicat de Lucian Vasile

Actualul parc - vechiul obor

Parcul din fata Halelor Centrale este o apartie relativ noua in viata orasului. Povestea acestei zone incepe cel mai probabil in secolul XVIII cand, datorita deplasarii vetrei orasului dinspre actualul cartier Mihai Bravu spre locul unde azi este Hotel Prahova, spatiul a devenit oborul localitatii.

Amplasarea vechiului obor

Treptat, datorita cresterii numarului de locuitori, s-a transformat in piata principala a Ploiestilor, cu toate ca tot ”Oborul” i-a ramas numele. Soarta actualului parc se putea schimba in 1846 cand Bibescu Voda, trecand prin Ploiesti, a propus ca pe acest loc sa se ridice localul primariei care pe atunci era in casa lui Hagi Buzila. Locuitorii insa s-au opus, sustinand ca e mai importanta dezvoltarea oborului decat ridicarea unui imobil propriu al administratiei locale.

Oborul - 1911

Oborul - 1911

Asa ca batranul obor si-a continuat dezvoltarea devenind o ingramadire de tarabe insalubre. In monografia lui Sevastos exista o descriere a vechii piete: ”Aceasta (...) era o adunatura de maghernite de diferite marimi lipsite de confort si de igiena. De aceia toata apa rezultata din spalarea zarzavatului ramanea pe loc in baltoace murdare. Cum in piata nu erau closete, spatiile dindaratul gheretelor erau intrebuintate drept vespasiane. Acelasi loc servea si la depozitarea zarzavatului.

Oborul din Ploiesti - 1908

Oborul - 1908

E greu de inchipuit murdaria stagnanta alcatuita de tot felul de dejectiuni - in mijlocul carora se depozitau si se vindeau ploiestenilor zarzavatul, painea, untul, branza, smantana, carnea, etc. Maldarele de zarzavat nu se puteau distinge dintre mormanele de gunoi. Murdaria dintre gherete infecta aerul si intretinea roiuri de muste care se plimbau pe alimente.

Oborul - 1908 (detaliu)

Taraba ”High Life” din Obor (remarcabile si cele doua desene de alaturi)

Taranii isi tineau laptele si derivatele lui pe jos, unde erau acoperite cu praf. Macelarii si pescarii nu-si puteau conserva bine marfa. Mirosul greu, mai ales in zilele de vara, intampina pe cumparator la primul pas pus in piata.

Oborul - 1933

Oborul - 1933 (vazut dinspre catedrala spre Palatul de Justitie)

Pe subt baraci o puzderie de sobolani isi gaseau adapost. Acestia devastau marfa in timpul noptii, propagand agenti patogeni de la un aliment la altul (...)”.

Oborul - 1934

Vechea piata si noile hale - 1934

O astfel de situatie era intolerabila pentru un oras in plina ascensiune asa cum erau Ploiestii in perioada interbelica. Asa ca la inceputul anilor 30 incep lucrarile pentru constructia Halelor Centrale care vor ocupa o parte din spatiul vechii piete care va mai exista in timpul lucrarilor la noul edificiu.

Piata Veche - 1935

Oborul - 1935 (vazut din Turnul Halelor)

O data inaugurate Halele la finalul lui 1935, batranul obor ploiestean avea sa dispara. Tarabele si maghernitele aveau sa fie demolate, iar in locul lor sa fie amenajat parcul existent si azi. In schimb, oborul s-a mutat la bariera Bucovului, unde este si azi.

Demolarea oborului ploiestean (1935)

Demolarea tarabelor

In perioada comunista, in parc au fost plantati diferiti copaci (in special conifere) care, daca la inceput erau insesizabili, azi strica perspectiva asupra monumentalelor Hale din oras.

Spatiul oborului - 1954

Vedere din clopotnita catedralei, la inceputul anilor 50

Halele Centrale - 1975

Parcul in 1975

O noua insertie avea sa apara in 1980 cand, in centrul parcului, a fost amplasat bustul lui Constantin Dobrogeanu Gherea, figura reprezentativa a socialismului romanesc de la inceputul secolului XX.

Statuia lui Constantin Dobrogeanu Gherea

(Parere strict personala: bustul acesta se datoreaza poate in primul rand inclinatiilor politice ale lui C.D. Gherea si ale fiului sau, Alexandru Gherea (membru fondator al PCdR), avand un semnificativ rol propagandistic. Locul acela ar fi cel mai potrivit pentru o statuie a lui Toma T. Socolescu (zona fiind inconjurata de 3 cladiri monumentale ridicate dupa planurile arhitectului ploiestean). Repet, este o parere strict personala.)

Oborul - 1934 - 2009

Piatra cubica interbelica se vede si azi datorita gropilor in asfalt (mai ales in zona statiei de taxiuri)

Astazi, spatiul vechiului obor este unul destul de linistit in comparatie cu tumultul de altadata. Parcul a fost bine gandit la vremea sa, dar azi ar merita poate o modernizare deoarece, in loc sa fie un loc care sa atraga, mai degraba este o zona ”moarta” pentru ploiesteni.

Actualul parc din fata Halelor

6 Response to "Oborul Ploiestilor"

  1. Cipri|tzache Said,

    Foarte frumos.. :)
    Mai ales penultima poza...
    Si o parere personala: parcul e mult mai estetica decat adunatura de maghernite insalubre.

     

  2. Roxana Said,

    Felicitari pentru tot ceea ce ati reusit sa realizati! Mult succes in continuare! Candva v-am promis si eu ceva ilustrate. Din pacate :(.

     

  3. Cipri, maghernitele acelea trebuiau sa dispara, iar parcul amenajat era foarte ok la vremea aceea. In opinia mea, parcul ar merita reamenajat si, cu aceasta ocazie, sa se puna in valoare si istoria acestui loc.

    Roxana,
    Nu stiu daca am reusit sa realizez inca ceva semnificativ, dar multumesc frumos pentru aprecieri! :)

     

  4. Si eu m-am gandit ca daca s-ar darama 7 etaje s-ar putea realiza un parc mare (s-asa ducem lipsa) sau pasaj pietonal reprezentativ pentru Ploiesti intre Hale, Catedrala si Palatul Culturii (ex. Justitiei) cu o parcare subterana anemajata. Sa vedem daca gasim sustinatori ai ideii....
    De asemenea sunt de parere ca intreaga zona a Halelor ar trebui regandita si blocurile de acolo (primele din Ploietsi...) renovate. Insa va mai curge multa apa pe Dambu pana se vor realiza toate acestea...

     

  5. Cu siguranta blocul 7 etaje este o prezenta nepotrivita in acel spatiu. Daca nu ma inseala memoria, la alegerile locale din 2008 era un candidat cu sanse la fotoliul de primar care promitea ca va demola acel imobil care mascheaza catedrala. Poate ca ar fi o idee buna, dar imposibil de realizat pe cai obisnuite (expropieri) din cauza costurilor. Dupa cum merg lucrurile, totul va veni de la sine, la viitorul cutremur (nu am niciun dubiu ca va model extrem de serios centrul orasului, asa cum il stim acum).

    Cat despre o parcare subterana - da, da, da! Si poate atunci s-or mai gandi sa mai reduca si numarul de treceri de pietoni de pe strada zola (de la coreco pana la primarie sunt 5!).

    Blocurile acelea nu sunt primele din Ploiesti. Nu sunt foarte sigur, dar cel mai vechi cred ca este cel cu farmacia Dona la parter, apoi ar fi cladirea Parvulescu (cea de caramida aparenta) realizata tot de Toma T. Socolescu. Blocurile dintre acestea 2 sunt de la finalul anilor 30, ca de altfel si cele de pe strada Erou Catalin Calin... Mai ”tinerel” ar fi cel de pe strada Unirii, colt cu Bibescu Voda, care a fost ridicat in 1934.

    Ca un fapt inedit: in 1934, in Ploiesti erau doar 13 cladiri de cel putin 3 etaje!

     

  6. krasavita Said,

    corect, parcul e o zonă moartă şi aşa e demult. când eram copii i se spunea parcul foamea. ne era ruşine să trecem prin el şi să nu fim vazuţi de cineva. e păcat , mereu m-am gândit care e buba cu parcul ăsta. nu e intim, nu e cuprins de o centură de copaci, nu ştiu. văd rar oameni pe bănci, în general ţărani care se hodinesc, nu tineret nu căruţuri nu copii.

     

Trimiteţi un comentariu