Cu toate ca imobilul ”Hora Taraneasca” a disparut fizic de mai bine de 60 de ani, inca mai exista persoane in varsta care il pastreaza in constiinta colectiva. Cladirea a fost unul dintre reperele arhitecturale ale orasului, fatada sa bogat decorata, in stilul ”socolescu”, fiind un punct de interes pentru fotografii epocii.
Poza realizata dupa 1934 (Statuia Libertatii deja apare in fata Primariei), probabil din Hotel Central (aripa veche); cladirea Hora Taraneasca apare indicata cu o sageata
Conform reclamei unei reclame din 1937, magazinul ”Hora Taraneasca” ar fi aparut in 1860, oferind spre vanzare stofe, ciorapi, camasi si alte maruntisuri.
Nu stiu unde a functionat in primii ani de existenta, dar o data cu constructia la sfarsitul secolului XIX, in Piata Unirii, a Primariei Noi, magazinul se muta la parterul cladirii.
Cladirea Primariei Noi, cu magazinul Hora Taraneasca la parter - 1905
La vremea aceea, magazinul ”Hora Taraneasca” era proprietatea evreului Moscu Sabetay, fiind preluat, la inceputul secolului XX, de catre George Papp, un comerciant de succes.
Pe firma, pe langa numele magazinului, se poate citi si numele lui Moscu Sabetay - 1909
Cu putin timp inainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial, arhitectii Ion Socolescu si tanarul Toma T. Socolescu primesc din partea lui G. Gogalniceanu cererea de intocmire a planurilor pentru o cladire de raport in spatiul dintre Piata Unirii si Piata Fructelor (langa Gradina Publica din fata Palatului Bailor).
Cladirea ”Hora Taraneasca” costruita in stilul ”socolescu”
O data realizata aceasta cladire, Papp muta magazinul de la parterul Primariei in imobilul G. Gogalniceanu, pe care, probabil, il va si cumpara mai tarziu. Hora Taraneasca devenise la sfarsitul perioadei interbelice, unul dintre cele mai cunoscute si cautate magazine din oras.
Intr-o dupa-amiaza insorita, in 1939; in plan departat se vad cladirile Stanoiu - Herjenescu si in stanga, partial, Pasajul Cooperativa
Bombardamentele din 1944 au afectat o serie de cladiri din centrul orasului, iar Hora Taraneasca s-a numarat printre acestea, alaturi de tot frontul de imobile de vis-a-vis de Primarie, de pe latura sudica a Pietei Unirii. Dupa 1945, pana la sistematizarea din 1958, din ruinele ramase s-a improvizat un sir de constructii fara etaj, pe acelasi aliniament cu vechile imobile.
Hora Taraneasca, in perioada interbelica...
Daca ar mai fi existat si astazi, imobilul Hora Taraneasca s-ar fi aflat undeva pe spatiul primelor tarabe din extremitatea nordica, in apropierea restaurantului Dealu Mare.
Acesta sa fie imobilul descris?
"În oraşul în care am copilărit, era un mare magazin uni-
versal: „La Hora Unirii”.
Proprietari, fraţii Ilie şi Radu Patraulea.
Pe firma lui, cît tot etajul întîi
Ţărani şi ţărance în costume naţionale
Jucau cu foc Hai să dăm mînă cu mînă.
Pe cînd înăuntru, fraţii Patraulea
Le vindeau bocanci cu talpa de mucava
Şi-i înşelau, amrnic, la cîntar."
Geo Bogza, "Ora de istorie", 1978
Magazinul se afla la limita Pietei Unirii, deci ar putea fi confuzia de nume. Este drept ca Hora Taraneasca era unul dintre cele mai mari magazine din vremea aceea. Insa, in cazul memorialisticii, amintirile pot fi uneori nu chiar 100% corecte.
Totusi, mai existau magazine cu firme reprezentand tarani, dar nu am gasit niciuna (in afara de cea de la Hora Taraneasca) in care personajele sa danseze. In plus, nu am gasit nicio referire la fratii Patraulea si, din discutiile pe care le-am avut cu batranii, magazinul Hora Taraneasca isi respecta clientii.
In concluzie, nu stiu. Ar putea fi, la fel de bine cu este posibil sa nu fie. Mai caut si, daca aflu, va spun.
Am gasit! E vorba de un alt magazin! Se afla in Piata Unirii, chiar aproape de intersetia cu bulevardul. Era in rand cu Primaria, cam pe locul unde azi este monumentul acela inchinat celor morti la revolutie. Dati-mi un mail si va trimit cu poza...