Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Dictionar stradal (I)

Publicat de Lucian Vasile
Inainte de toate: rubrica inspirata de Nomenclatorul Stradal al lui Raiden. :)

Nu doar cladirile sau momentele istorice merita atentie, ci si strazile din oras au o insemnatate in istoria Ploiestiului. Initial, reteaua stradala era una haotica, intortocheata, iar latimea drumurilor era foarte redusa. Acest lucru a determinat in perioada interbelica nevoia unei sistematizari a orasului si de atunci au inceput demolari pentru a largi strazile (zona actualului Palat al Culturii si a parcului din fata Halelor Centrale). Se vroia in anii `30 ca orasul Ploiesti sa aiba o serie de inele de circulatie care sa devieze traficul din centru care de atunci era unul insemnat (ceva în genul ringurilor vieneze).

Iar apoi au venit comunistii care au demolat zone intregi, construind un nou oras, unul de tip socialist. Dar pana sa treaca la demolari, primul lucru pe care l-au facut a fost sa schimbe denumirile strazilor si aceasta va fi tema articolului de astazi (de fapt, azi doar prima parte a sa).

Strada Take Ionescu este una din arterele care au iesire la Piata Centrala a orasului (azi Piata Victoriei), iar celalalt capat merge pana la Biserica Sfintii Imparati.

Strada Take Ionescu
Strada Take Ionescu, vedere spre Piata Centrala - 2009
Din ce lasa de inteles planurile de secol XIX, aceasta a aparut undeva intre 1852 si 1882. Pana la sfarsitul secolului XIX, strazile din Ploiesti nu aveau nume fixe, asa ca este greu de precizat care era denumirea initala a sa (daca a existat una pana dupa Marea Unire).
Probabil ca la moartea lui Take Ionescu (1922), politician ploiestean, strada a primit acest nume care, desigur, a devenit incomod o data cu instaurarea ”democratiei populare”.
Strada Doftanei
Fosta strada Doftanei (Sursa: Google Earth)
Asa ca din 1947, a fost rebotezata ”Doftanei”, in cinstea inchisorii unde au fost inchisi in perioada interbelica lideri comunisti precum Dej sau Ceausescu. Dupa 1990 s-a revenit la vechea denumire.

O alta strada importanta este cea care porneste din Bulevardul Republicii (intersectia cu parcarea de la ”7 Etaje”) si se opreste la platoul din spatele Halelor Centrale, unde intalneste liniile de tramvai.
Strada Vasile Milea
Dupa evenimentele din `89 si pana azi, artera poarta numele generalului Vasile Milea mort in conditii suspecte in timpul Revolutiei.
Prima denumire, cea de secol XIX, era ”Piata Mare”, deoarece pe locul unde azi este parcul cu statuia lui Dobrogeanu Gherea era oborul localitatii. Acesta a disparut in anii `30, cand s-au construit halele. Atunci strada a primit denumirea de Eugen Statescu, in cinstea fostului ministru al justitiei din perioada Carol I.
Evident ca o numele unei personalitati care amintea de monarhie nu mai era dezirabil in timp comunismului si strada a fost botezata Vladimir Ilici Lenin, in cinstea celui care a coordonat genocidul facut in Rusia de bolsevici. 
Strada Lenin
Fosta strada I.V.Lenin, vazuta din satelit (sursa: Google Earth)

Un caz mai interesant apare mai aproape de centrul orasului. In urma sistematizarilor de la inceputul anilor `50 s-a taiat o noua strada de la Palatul Telefoanelor si zona Aroma pana la strada Romana (unde azi este linie de tramvai).

Strada Erou Calin Catalin
In perioada interbelica, strada se infunda cam unde incep azi copacii din planul departat.
Cum memoria socialismului trebuia cinstita, artera a fost denumita Krupskaia.
Cine a fost Nadejda Krupskaia? Nimeni alta decat iubita de-o viata a lui Lenin, comunista inca de tanara si dupa revolutia bolsevica s-a ocupat de educatia marxista a noilor generatii.
Strada Krupskaia - Ploiesti
Din pacate, chiar si azi, la blocurile dinspre strada Basarabi, construite cred in anii `80, se mai pastreaza la intrare geamurile cu vechea adresa.
Tot dupa caderea comunismului, si aceasta strada a scapat de numele unei asemenea persoane si a fost redenumit Erou Calin Catalin.  
Strada Krupskaia
De la Palatul Culturii la cel al telefoanelor sunt blocuri interbelice (printre putinele care au supravietuit pana azi) si in rest blocuri de perioada comunista

Si inchei prima parte a acestui material cu o strada prea mica pentru un nume atat de mare.
Toma N. Socolescu
Astazi se numeste Toma N. Socolescu, in cinstea arhitectului care a creat, in mare, Ploiestiul de sexol XIX (în timp ce fiul sau, Toma T. Socolescu, care nu are nicio strada care sa-i poarte numele, este cel care a creat, in linii mari, Ploiestiul modern, interbelic). Strada, cu case modeste ce-i drept, a inceput sa se contureze undeva dupa 1936. Stiu sigur ca dupa instaurarea regimului pro-sovietic, a primit numele de Iulius Fucik.
Acesta a fost un lider ceh comunist care a murit in inchisoare, ucis de nazisti, in 1943. A scris o carte despre cat e de frumoasa viata (in timp ce eroii sai - Lenin si Stalin ucideau zilnic mii de oameni), care a fost abil folosita de propaganda comunista. Tot dupa revolutie, aceasta veche denumire a fost schimbata.
Strada Iulius Fucik
Fosta strada Iulius Fucik, aflata in zona de nord / nord-est a orasului (Sursa: Google Earth)
( va continua )

11 Response to "Dictionar stradal (I)"

  1. chent Said,

    And who's the hero.....Calin Catalin?

     

  2. Pe cuvantul meu daca am gasit vreo informatie despre el...

     

  3. chent Said,

    Bine ar fi ca dupa numele strazii sa fie si o mica "legenda": Ion Creanga 1837-1889 #scriitor roman# cum am vazut pe unele strazi din Bucuresti. Plus ca domnii de la primarie cu nomenclatorul ar trebui sa faca publice informatiile astea si cand schimba numele ar putea sa consulte si poporul prin vot on-line sau ceva de genu'. In Iasi noile stazi se chema Viorelei, Narcisei, Garoafei cand sunt atatea personalitati care ar merita sa fie pastrate in memoria colectiva macar prin numele unei strazi sau alei...

     

  4. S-au pus si in Ploiesti cateva placute de acest fel cu nume plus legenda. Dar repede s-a optat pentru altul si asa mai departe, incat azi este o varza de placute.

    Apropo, in Ploiesti exista un cartier intreg cu nume de flori si legume :)

     

  5. chent Said,

    Mare e grădina ta...Ţară! :D

     

  6. Raiden Said,

    Ma simt onorat ca "Nomenclatorul" a devenit sursa de inspiratie. Foarte bine documentate redenumirile si la cat mai multe episoade!

    La mine, "Nomenclatorul" e cea mai rara rubrica si fiecare nou episod trebuie sarbatorit. In ce priveste Ploestii, astept sa spui si despre odioasa redenumire a bulevardului Ferdinand I in bulevardul Republicii.

     

  7. Despre Bulevardul Republicii o sa scriu un articol separat. Este un caz mult prea special. In vreo 2 saptamani cred ca e gata :)

     

  8. Iulia Said,

    Calin Catalin este un erou al revolutiei din 1989.Numele lui apare pe monumentul de la Catedrala Eroii Tineri, vis-a-vis de Kaufland.

     

  9. Radu Oltean Said,

    Exceptional blogul!!!!! Am mai intat pe el in fuga, dar acum am stat si am fost fascinat! Milioane de felicitari!! Raiden de la Rezistenta te tot lauda iar eu nu reuseam sa intru la tine pe blog. Acum am facut-o si l-am trimis si unor ploiesteni din Bucuresti.
    Stii ca si in Bucuresti a existat un foisor de foc construit pe acoperisul unei cladiri? Si anume a Agiei (politia). Foarte asemanator cu cel din Ploiesti. A fost demoat inainte de 1880.

     

  10. Uau, multumesc frumos pentru aprecieri, cred ca m-am si inrosit un pic:). Multumesc frumos inca o data.

    Nu stiam de acel foisor de foc. Sunt curios ce povesti au nascut aceste foisoare. In Ploiesti era un dialog plin de farmec intre cei de jos si observatorul din turn; e povestit in monografia orasului, scrisa in 1937.

     

  11. Radu Oltean Said,

    Trimite-mi si mie un mesaj pe privat: radu.olteanu#gmail.com

     

Trimiteţi un comentariu