Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Blocul Toboc

Publicat de Lucian Vasile

Blocul Toboc - Intro

Atunci cand vine vorba de cladiri vechi, a caror poveste este putin (spre deloc) cunoscuta, pe unul din primele locuri cred ca se afla blocul Toboc. Situat pe strada Democratiei, la numarul 1, astazi imobilul este mai degrabă un motiv sa ocolesti zona decat un obiectiv turistic sau o emblema a patrimoniului ploiestean.

Blocul Toboc - 12

Imobilul isi trage numele de la cel care l-a construit si a fost primul sau proprietar: ardeleanul Dumitru Buta. Nascut in Fagaras, in 1874, tanarul va trece ilegal granita in Vechiul Regat si, invatand repede meserie, se va angaja la tipografia lui Al. G. Radovici, in Bucuresti.

Blocul Toboc - 11

Undeva intre 1896 si 1900 se muta la Ploiesti (datorita dificultatilor financiare) si isi schimba numele in Dumitru Dumitrescu, dar ploiestenii il poreclesc ”Toboc” deoarece era scund si indesat.

Blocul Toboc - 9

In 1902, Toboc primeste o oferta nesperata: Radovici ii propune sa ii vanda tipografia, in conditii destul de avantajoase, iar tranzactia se concretizeaza. Dintr-un baiat sarac ajuns venit de peste munti, Toboc ajunsese patron de tipografie.

Blocul Toboc - 10

Terminand cu plata tuturor datoriilor in 1911, Toboc se gandeste sa isi ridice o cladire pentru tipografia ”Lumina”, in care sa aiba, de asemenea, spatiu si pentru locuinta personala. Pana sa se apuce concret de lucru, incepe Primul Razboi Mondial, iar in 1916, o data cu intrarea Romaniei in conflictul militar, Toboc este mobilizat si se retrage cu familia in Moldova.

Blocul Toboc - 8

Dupa razboi, vinde pe rand cele 5 case pe care le avea (pare-se ca nu aveau o valoare prea mare), face credit la banca si cu ce mai stransese, porneste lucrarile in 1920, angajand ca arhitect pe Toma T. Socolescu. Blocul avea sa fie finalizat in 1924, data care si azi – din fericire – mai este imprimata la intrarea in cladire.

Blocul Toboc - 1924

La subsol erau utilajele si depozitele tipografiei, iar la parter se afla biroul firmei, dar si alte magazine. Etajul 1 era ocupat de familia lui Toboc, in timp ce etajul 2 si mansarda erau inchiriate. Prea putini stiu insa ca la mansarda a locuit pentru o vreme tanarul Toma Caragiu.

Blocul Toboc - 7

Dumitru Dumitrescu a sesizat din timp care avea sa fie soarta tarii dupa venirea comunistilor la putere, asa ca in 1945 inchiriaza (sau vinde) tipografia. Firma avea sa fie nationalizata in cele din urma in 1948, iar blocul doi ani mai tarziu. In ultimii ani ai vietii, Toboc a fost sef de cabinet al prefectului Spirea Sorescu, murind in 1957.

Blocul Toboc - 5

In perioada comunista, in cladire au locuit diverse familii (urmasii lui Toboc se mutasera intr-o casa de peste drum). In 1977, imobilul a fost puternic afectat de cutremur si – imi povestea cineva – se vedea cerul prin zidurile crapate. Cum reparatiile nu au fost unele temeinice si blocul era unul vechi, cei care locuisera pana la atunci au refuzat sa se mute inapoi, asa ca incet-incet degradarea blocului a continuat.

Blocul Toboc - 6

Nu stiu exact daca imediat dupa martie 1977 sau dupa 1990, blocul Toboc a ajuns sa fie locuit, in majoritate (nu generalizez!), de minoritari a caror amprenta olfactiva se simte de pe trotuarul de vis-a-vis.

Blocul Toboc - 4

De asemenea, blocul Toboc mai reprezinta, din pacate, si o alta categorie de cladiri cu valoare istorica: acelea care sunt si azi demolate de comunisti, numai ca acuma procesul este unul indirect. E simplu: in 1950, cand a fost nationalizata, cladirea se afla intr-o stare destul de buna. Statul a preluat-o, a folosit-o, nu a intretinut-o (reparatii temeinice, consolidari, etc),  iar dupa 1990, fostii proprietari au reusit sa faca demersurile pentru a-si recupera bunul confiscat abuziv. Dar ce sa mai faca descendentii lui Toboc (a caror afacere familiala fusese si ea nationalizata in 1948) cu o cladire care necesita investitii masive pentru a trece cu bine de urmatoarea miscare seismica?

Blocul Toboc - 3

In prezent, cladirea este in proprietatea primariei si este destinata (partial sau total) locuintelor sociale. Care este probabilitatea ca imobilul sa fie consolidat, cred eu, este evidenta.

Blocul Toboc - 2

Asa ca pana la un viitor cutremur care are cam toate sansele sa puna la pamant inca o cladire cu valoare istorica, acordati-i mai multa atentie si admirati-o, deoarece, din pacate, nu se stie cat va mai fi acolo.

(unele informatii sunt preluate din articolele despre Blocul Toboc semnate de catre domnul Paul Popescu in paginile Ziarului Prahova)

7 Response to "Blocul Toboc"

  1. MiHai Said,

    Ar trebuie sa faci o postare despre piata din fata blocului . Parerea mea este ca sunt cladiri cu valoarea istorica destul de mare pentru Ploiesti . Pacat pentru acest monument , nici eu nu cred ca va mai fi multa vreme acolo...

     

  2. 1acolo Said,

    Păcat de stilul lui aparte care il are.Este locuit de nişte oameni care n-au habar de importanta si valoarea lui culturală.

     

  3. MiHai, despre toata zona din jurul blocului vor fi mai multe articole. Rabdare :)

     

  4. Anonim Said,

    sunt un locatar al blocului Toboc:
    vreau sa va spun ca am fost la primarie si nu ne-a aprobat cererea de renovare.
    noi stim mai bine ce valoare are acest bloc dar fara aprobarea primariei nu avem cum sa inbunatatim fatada acestui bloc.
    Si nu va mai bagati nasul unde nu va fierbe oala.....
    Daca nu cunoasteti reala situatie a locatarilor din acest bloc...
    daca ne-ar ajuta cineva sa obtinem aprobarea primariei ptr renovarea cladirii, cu siguranta am face-o

     

  5. Si pe ce motiv v-a refuzat? Acelasi lucru s-a petrecut si alt imobil vechi de a carui poveste m-am interesat, dar nici acolo am aflat motivatia refuzarii.

     

  6. Anonim Said,

    sunt unul din locatarii acestui bloc.
    va informam ca noi cei care locuim in acest bloc cunoastem f bine importanta istorica a a cestuia si interiorul l-am pastrat cat am putut de bine.
    din cauza acoperisului sau mai bine zis a burlanelor de tabla care s-au rupt si apa se scurge pe peretii exteriori se degradeaza.
    desi s-au facut numeroase cererii la primarie pentru renovarea imobilului reful s-a motivat prin lipsa banilor.
    asa ca nu mai comentati daca nu cunoasteti situatia acestui bloc si despre oamenii care locuiesc acolo.

     

  7. Anonim,

    Am spus in articol ca nu generalizez! Imi dau seama ca sunt locatari care pastreaza cat pot de bine imobilul, dar si unii care nu (o vreme indelungata am trecut aproape zilnic pe acest bloc si am avut ocazia sa interactionez cu unii minoritari care locuiesc in imobil). Repet, nu am spus acest lucru despre toti locatarii.

    Am o intrebare: s-a refuzat renovarea pe banii locatarilor sau pe banii primariei? Si renovarea de care vorbeati implica si consolidarea structurii de rezistenta a imobilului?

    PS: comentariile anonime sunt si vor fi permise pe acest blog, dar ar fi binevenite mesaje semnate cu numele real

     

Trimiteţi un comentariu