Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani. Asa ca azi incep o serie de articole exclusiv pe aceasta tema, a schimbarilor din centrul Ploiestiului.
Destul cu vorba. Inainte de a posta imaginea propriu-zisa, iata cum arata azi centrul orasului, vazut din satelit (multumita Google Earth):
Am notat cateva din cladirile importante de azi, pentru a fi luate ca punct de reper
Si iata cum arata in anii `30 (mai exact in 1934-1935) centrul Ploiestiului:
Click pe harta pentru marire
In 1935 Palatul de Justitie (azi de Cultura) fusese inaugurat de abia 2 ani si se continuau studiile cu privire la dezvoltarea ulterioara a centrului orasului.
Calea Romana traversa centru vechi, se intersecta cu Lipscanii si se termina in Bulevardul Regele Ferdinand (azi Bulevardul Republicii), cam undeva in dreptul magazinului Omnia. Vechiul traseu al strazii a fost obturat o data cu ridicarea Palatului Administrativ dupa 1965.
Palatul Administrativ din Ploiesti
Strada Lipscani - artera comerciala a orasului - cu casele ei construite majoritatea in secolul XIX de catre Toma N. Socolescu incepea din Piata Unirii, cam de unde azi este trecerea de pietoni dinspre cladirile Stanoiu - Herjenescu catre Raifeissen Bank si ondulandu-se se sfarsea in fata Palatului de Justitie.
Casa Modei
In locul zonei 8 marcata pe harta se afla azi cladirea ”Casa Modei” un frumos exemplu de ”arhitectura noua” socialista.
Piata Centrala (fosta a Unirii) - fotografie realizata in 1965
Zonele 1 si 3 au rezistat pana dupa cutremurul din 1977. Unii spun ca au fost mult prea grav afectate de seism. Poate. Insa fara indoiala acesta a fost motivul excelent pentru autoritatile comuniste sa desavarseasca sistematizarea centrului si sa demoleze zona ”Primaria Noua” si ceea ce mai ramasese din strada Lipscani.
Blocurile Unirea si Mercur
In locul lor s-au ridicat blocurile Unirea si Mercur care au preluat vechile denumiri ale pietei, respectiv al unei cladiri simbol, demolata si ea.
(va urma)
De-abia acum inteleg ce sentiment ai incercat cand ai citit articolul meu despre Sfanta Vineri. Ma simt pierdut prin Ploestii vechi si uite, nu stiam c'ati avut si voi Lipscanii vostri.
Blocurile astea de langa Primarie sunt ABSOLUT hidoase. Ce om normal ar considera "frumoase" asemenea imobile??
Este un pic dificil de reconstituit imaginea vechiului centru din cauza schimbarilor radicale... Dar macar memoria sa ramana...
Apropo, dupa ce ca arata asa cum arata, unul din cele doua blocuri - Mercur sau Unirea, ca mereu le-ncurc - primeste acuma o frumoasa extensie de sticla si otel.
Sa fie frumos, nu?
Din cate vad, si prin anii '50 inca mai existau niste palate frumoase prin Piata Centrala.
Pana in 77. Atunci au ras aproape tot.
Ma numesc sebastian si locuiesc in parte de vest a orasului ce pot spune am ramas uimit cit de frumoasa a fost perioada ploiestului in ani trecuti dar am ramas uimit de fascina de unele cladiri si aspectul acestora m-iasi fi dorit sa pot vedea si eu perioada aceia cu ochi mei mai ales
Pasagiul Cooperativa - 1902 o capodopera a mestriei arhtecturale nu numai acestui pasagi ci a intregi socetati care a trait la acele vremuri pacat ca ele nu se mai afla in totalitate in intregime am ramas fara cuvinte de aceia ne putem inchipui cum a fost cinva tin sa mentionez ca sunt unele imagini fascinante cred ca leam focalizat cu act de suflet leam pus undeva acolo in inima me si pe aceasta cale doresc sa ma adresez cel putin acelor care au inteles ceva macar din imagini acele timpuri nu pot fi uitate incercam macar sa salvam ce mai avem urez pe aceasta cale multa simpatie si respect sunt un simplu om dar daca ne negam trecutu cum putem trai vitoru i-mi cer scuze pentru ortocrafie dar sunt emotionat si tot odata plin de bucurie ca sunt ploiestean cea ce a fost ploiestiu odata nu cred ca va mai fi dar macar sa pastram cea ce mai avem .
Sebastian, cu toate ca a fost putin dificil sa inteleg exact ce ai vrut sa spui, apreciez ca iti pasa de ce a mai ramas din vechiul Ploiesti.