Centrul Ploiestiului - anii `30 vs. azi

Publicat de Lucian Vasile

Centrul vechi al unui oras nu inseamna doar o gramada de cladiri darapanate, o atractie turistica sau un muzeu de istorie in aer liber. Poate in primul rand inseamna memorie. Din pacate, Ploiestiul este azi un oras in mare parte fara memorie datorita ultimilor 70 de ani care au sters un secol si jumatate de dezvoltare urbanistica. A fost mai intai cutremurul din 1940 care a dat semnalul, iar mai apoi bombardamentele americane si-au lasat cicatricile. Dar nimic nu s-a comparat cu remodelarea din perioada comunista, timp in care vechile cladiri cu personalitate au fost inlocuite cu blocurile monotone de azi. Strazi cu mare insemnatate istorica au disparut in acei ani.

Cladirile Stanoiu - Herjenescu

Publicat de Lucian Vasile

Piata Centrala a orasului Ploiesti a suferit de-a lungul secolului XX o serie de schimbari radicale, trecand de la modestele cladiri cu magazin la parter si un singur etaj, la elegantele imobile interbelice, ajungand la forma actuala marcata de blocurile staliniste si ceausiste. Foarte putine cladiri vechi au supravietuit, iar dintre acestea cazul imobilelor Stănoiu - Herjenescu este unul foarte special. Dar sa o luam de la inceput, si anume de undeva dupa 1920. Pe latura estica a ”Pietei Unirii” (cum se numea atunci zona centrala a urbei) se aflau o serie de cladiri de secol XIX

Cladirile Primariei din Ploiesti

Publicat de Lucian Vasile

Traditia unei Primarii in Ploiesti nu este una de lunga durata. Ea a aparut abia dupa Regulamentul Organic (1831) cand s-a hotarat infiintarea unor astfel de institutii in Tara Romaneasca si Moldova. Cum urbea Ploiestilor nu se putea lauda la acea vreme cu prea multe cladiri de piatra (excluzand bisericile, erau doar cateva zeci), nou infiintata institutie ”a magistratului” trebuia sa isi inchirieze un local. Prima cladire unde a functionat Primaria Ploiesti nu se mai stie precis unde se afla. Tot ce a ramas consemnat este faptul ca acele camere apartineau unei femei numita ”Unca Vaduva”.

București - Palatul CEC

(Reclama) Publicat de Lucian Vasile

Elegant și impunător, Palatul CEC, aflat pe Calea Victoriei, ilustrează modernizarea rapidă care avea loc în Vechiul Regat, după obținerea independenței. Clădirea aflată vis-a-vis de actualul Muzeu Național de Istorie a fost ridicată între 1896 - 1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Povestea începe însă mult mai demult. Pe acest spațiu s-a aflat biserica ”Sfântul Ioan cel Mare”, ridicată de Mihai Viteazu și renovată pe la 1700 și puțin de către Constantin Brâncoveanu. Și cum...

Casa Gheorghe Bogdan

Publicat de Lucian Vasile

Casa Gheorghe Bogdan

Povestea unei case se leaga, fara indoiala, de cele ale oamenilor care au locuit in spatele zidurilor sale. In interiorul imobilelor s-au legat prietenii, s-au consumat iubiri, au avut loc certuri sau destine s-au stins sub presiunea timpului ori a istoriei.

Mihail_Kogalniceanu_36_02

Cladirile vechi devin astfel parte a organismului numit de unii oras, de altii comunitate, pastrand totodata parfumul unor vremuri apuse, al vietii dintr-o Romanie fireasca, asa cum a fost pana in 1947

Mihail_Kogalniceanu_36_04

Un astfel de exemplu pentru orasul Ploiesti este casa Gheorghe Bogdan, aflata pe strada Mihail Kogalniceanu, sau Franceza dupa cum este cunoscuta de cei mai in varsta. Alaturi de Lipscani, strada Franceza reprezenta centrul economic al orasului, fiind dupa amiaza si locul preferat de plimbare al tinerilor.

Mihail_Kogalniceanu_36_05

Detaliu din feroneria de la strada

Poate tocmai datorita numarului mare de posibili cumparatori care pierdeau timpul in fata vitrinelor, croitorul Gheorghe Bogdan deci imediat dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial sa ridice pe aceasta strada un imobil cu magazine la parter si locuinte la etajele superioare.

Mihail_Kogalniceanu_36_06

Initialele lui Gheorghe Bogdan, inca vizibile deasupra intrarii

Probabil ca avea ceva bani pusi stransi, asa ca il angajeaza pe arhitectul Toma T. Socolescu sa realizeze planurile viitorei cladiri. Urma sa fie ridicata o constructie destul de inalta pentru acea vreme, cu subsol, parter, 3 etaje si o mansarda destul de incapatoare.

Mihail_Kogalniceanu_36_07

Lucrarile au fost finalizate in 1922, dupa cum sta marturie inscriptia de la instrarea in scara imobilului. Astfel, casa Gheorghe Bogdan devenea un reper al urbei, deoarece, 11 ani mai tarziu, in 1933, in tot orasul erau doar 13 cladirii cu cel putin 3 etaje!

Mihail_Kogalniceanu_36_11

Data finalizarii constructiei, marcata in mozaic

O partea din spatiul de la parter era ocupat de magazinul propriu-zis, in vitrine sale fiind prezentate costumele realizate de catre firma lui Gheorghe Bogdan (atelierul se afla in spatele cladirii). In cealalta parte era carciuma ”Dambovita”, un local in care se putea manca si bea la preturi rezonabile.

Mihail_Kogalniceanu_36_03

Feroneria originala

Concurenta intre croitorii din oras era acerba si mai ales cea dintre Gheorghe Bogdan si Herjenescu. Uneori, comenzile erau numeroase, asa ca cei 4 angajati ai lui Gheorghe Bogdan ramaneau pana seara la serviciu, primind de la patron masa gratis la ”Dambovita”.

Mozaic pe holul casei Gheorghe Bogdan

Mozaicul din 1922 acopera si azi holul cladirii

Gheorghe Bogdan era casatorit cu Ana si aveau impreuna 3 fete (Elena, Maria si Ana) si 3 baieti (Gheorghe - care a murit de tanar, Zose si Bujor). La etajele 1 si 2 locuiau membrii familiei, iar etajul 3 era dat spre inchiriere (aici a stat timp de 3 ani Ionel Fernic). Membru al Partidului National Liberal, Gheorghe Bogdan a trait in cea mai infloritoare perioada a tarii, murind in 1938, fara sa asiste la prabusirea Romaniei Mari. 

Gheorghe si Ana Bogdan

Ana si Gheorghe Bogdan

Sfarsitul sau nu a fost unul linistit din cauza unei problemelor din familie. Pe langa moartea lui Gheorghe, un alt fiu al sau, Zose, dupa ce a petrecut un timp la Viena (ori pentru un tratament ori pentru studii) a prins viciul alcoolului.

Zose, fiul lui Gheorghe Bogdan

Tanarul Zose, fotografiat la Viena, la atelierul ”Rococo”

Tristetea a fost destul de mare pentru tatal sau, dar cu toate acestea, a trecut peste suparari si in testament a precizat clar ca uita toate cele rele pricinuite de catre Zose.

Familia Bogdan la Paulesti - 1934

Alaturi de familia sa, la Paulesti, pe 23 aprilie 1934

Familia Gheorghe Bogdan a avut insa un destin tragic, fiind o victima a istoriei, la fel ca multe familii de burghezi. Regimul comunist nu avea nevoie de vechile elite romanesti, asa ca masurile au fost dure: casa a fost nationalizata in 1948. Una din fete, Maria, era casatorita cu un anumit Staicu, care avea un conac vis-a-vis de Hipodrom, la intrarea in Ploiesti, dinspre capitala. Comunistii i-au confiscat conacul in 1952, si la 2 zile dupa, din cauza supararii, Staicu a murit din cauza unui infart. Ana, sotia lui Gheorghe Bogdan, a murit si ea 2 ani mai tarziu, in 1954.

Patru copii ai lui Gheorghe Bogdan

4 din cei 6 copii ai familiei Bogdan, fotografiati la tara

Cladirea a scapat neatinsa de bombardamentele din 1944. La cutremurul din 1977 s-a zgaltait serios, aplecandu-se dintr-o parte in alta. S-au facut apoi masuratori care au aratat ca imobilul nu era in pericol iminent de a se prabusi, fiind totusi consolidat. 

Mihail_Kogalniceanu_36_01

Din fericire, casa Gheorghe Bogdan a scapat si de demolarile de dupa 1977, impreuna cu cateva imobile alaturate din ultima portiune a strazii Franceza care mai exista. A ramas in picioare, ca o dovada ca Ploiestii au fost, candva, un oras cu cladiri faine.

UPDATE: Armyuser a gasit o poza din 1924 cu acest imobil:

Casa Gheorghe Bogdan - 1924

Surprinzator, casa pare sa nu aiba nicio alta constructie lipita de ea, cu toate ca in alte poze de epoca, mai vechi, imobilul din stanga (unde a functionat pana de curand un atelier foto) exista deja.

10 Response to "Casa Gheorghe Bogdan"

  1. 1acolo Said,

    Ma gândesc cum ar arata Ploieştiul daca toate clădirile vechi ar fi renovate.

     

  2. Eu ma gandeam ca totusi am avea si valente de oras turistic...chit ca toata lumea ne stie de oras industrial. Ne trebuie doar un om priceput sa puna in valoare atatea cladiri frumoase care inca se mai gasesc in Ploiesti!

     

  3. 1acolo,

    Cladirile vechi ar trebuie restaurate mai degraba decat renovate.

    Prahova24hours,

    Hm, oras turist poate in sensul de ”find and discover”. Ei, poate s-o gasi si omul ala.

     

  4. Raiden Said,

    Da, da, sigur se gaseste.

     

  5. 1acolo Said,

    *restaurate atunci :)

     

  6. mihaeladr Said,

    Asta e vizavi de Hotel Prahova? Am mai uitat dupa atatia ani.

     

  7. Da, vis-a-vis de parcarea din fata hotelului Prahova. La parterul blocului de langa este asociatia vanatorilor.

     

  8. Anonim Said,

    Atentie ca in poza lui Armyuser este o cladire asemanatoare cu cea in discutie ,dar are 1(UN)ETAJ IN PLUS !?!?

     

  9. Excelenta observatie!! Multumesc mult!!!!

    Sincer, sunt in ceata. Feroneria, balcoanele, silueta, elementele de sub balcoane, etajul 3 din poza - etajul 2 din cladire sunt elemente comune cu casa Bogdan. Totusi, etajul e o problema... Schita nu pare a fi, ci cred ca ar fi vorba de o poza... atunci...

    Foarte, dar foarte mici sanse, sa fie vorba de o cladire similara de pe Take Ionescu, demolata la mijlocul anilor 50 pentru blocurile comuniste de vis-a-vis de fostul Hotel Turist. Dar tind sa cred ca e vorba de casa Gheorghe Bogdan...

     

  10. teo17 Said,

    Vad ca nu te-am convins ca sunt 2 cladiri diferite ,dar f.f.asemanatoare.
    -un etaj in plus constituie totusi o diferenta majora
    -observa ca lateralele stinga-dreapta ale cladirii din foto Armyuser sunt mai mari decit la cladirea Gheorghe Bogdan
    - observa dantelaria de la balcoanele mansardei:
    la Armyuser sunt 6"turturi" ( nu stiu cum sa le spun altfel )intre stilpi , iar la casa Bogdan sunt 7.
    Poate mai sunt si alte diferente .
    Clar este vorba de 2 cladiri diferite

     

Trimiteţi un comentariu