Casa Hagi Prodan, situata pe strada Democratiei nr 2, peste drum de blocul Toboc, este unul din simbolurile orasului Ploiesti, fiind una din putinele constructii de secol XVIII care se mai pastreaza si azi. 

Casa Hagi Prodan - 1934

Locuinta a fost ridicata in 1785 pentru mesterul caldarar Hagi Ioan Prodan (mai exista posibilitatea sa fi fost cumparata de acesta) fiind la acea vreme, una din cele mai impunatoare case din Ploiesti.

Fatada casei, in prezent

Pentru Valahia, secolul XVIII inseamna domnii fanariote si o puternica influenta otomana in viata cotidiana, iar acesta realitate poate fi citita in planul acestei casei.

Releveu realizat in 1916 de Toma T. Socolescu

Parterul se compune din 4 camere (sufrageria, dormitorul stapanilor, dormitorul copiilor si bucataria de iarna) plus ”sacnasiul”, o incapere usor iesita in afara, spre actuala strada I.A.Bassarabescu, avand ferestre pe fiecare latura. Tot in spate exista o usa si o scara care fac legatura dintre bucataria de iarna si gradina.

Vedere din strada I.A.Bassarabescu - sacnasiul se vede iesind in linia cladirii

Fatada, in schimb, are o prispa specifica arhitecturii taranesti, avand in centrul sau un foisor cu balustrada sculptata in lemn. Pe sub foisor se intra in pivnita din caramida, prin partea estica a zidariei se urca la parter, iar prin cealalta parte se coboara la subsol, unde in urma cu doua secole locuiau robii tigani, iar azi este unul din cele mai cautate baruri din oras :).

In prim-plan, intrarea in pivnita; in stanga, in plan indepartat, se vede intrarea la subsol 

Imediat dupa Primul Razboi Mondial, cladirea a intrat in proprietatea autoritatilor locale si urma sa fie demolata pentru a se construi garajele serviciului tehnic judetean. Printr-o interventie a lui Toma T. Socolescu si a lui Nicolae Iorga, cladirea a fost salvata si dupa ce a fost renovata de arhitect, acesta a transformat-o in muzeu de etnografie si  arta religioasa, fiind practic primul muzeu din oras.

Casa-muzeu, in 1937

In perioada interbelica, colectia institutie s-a imbogatit considerabil, devenit un muzeu al orasului (avand si exponate cu caracter istoric). Conform memoriilor arhitectului, bombardamentele anglo-americane au afectat cladirea, dar nu au distrus-o. Colectia de obiecte si mobila veche a fost adapostita in timpul raidurilor aeriene in subsolul Prefecturii (actualul Muzeu de Arta), dar in primii ani de ”democratie populara”, obiectele de valoare au fost furate sau ”pierdute”.

Latura vestica a casei, in prezent

Colectia va fi completata prin efortul profesorului Nicolae Simache si, dupa ce si casa Hagi Prodan a trecut printr-un proces de restaurare intre anii 1953 - 1956, muzeul a fost redeschis sub numele de ”Casa de targovet din secolul al XVIII-lea - secolul al XIX-lea”. 

Casa Hagi Prodan, in 1957

In 1985, in casa s-a deschis si expozitia Nichita Stanescu, care apoi s-a mutat in 2006 (?) in casa din apropierea strazii Romana, unde s-a nascut poetul. Cu aceasta ocazie, casa Hagi Prodan a trecut printr-un alt proces de restaurare, prilej cu care au fost scoase la iveala policromiile de pe exterior.

Decoratiunile de deasupra intrarii

Doar ancadramentul unei ferestre de pe sacnasiu pastreaza culorile originale (azi destul de sterse), restul sunt picturi recente dupa presupusul model original.

Sacnasiul, in prezent (decoratiunile originale si cele actuale)

In prezent, casa Hagi Prodan gazduieste muzeu de targovet la parter, iar la subsol si intr-o parte a gradinii se afla un local.

Update: Un articol despre Casa Hagi Prodan poate fi citit pe blogul dnei Liliana Chiaburu.