Sursa imagine - Mihai Manole

Actualul Palat al Culturii este una din cladirile emblematice al Ploiestilor, reprezentand acea foarte mica parte a centrului vechi care a supravietuit bombardamentelor, cutremurelor si demolarilor.

Sursa - Sorin Petculescu

Cu toate ca azi este un simbol al urbei si culturii locale, destinatia sa initiala era mult diferita de cea pe care o are acum, fiind, la origine, Palatul Justitiei.

Palatul Justitiei, la finalul perioadei interbelice (multumiri lui Raiden pentru poza)

Nevoia unui nou sediu pentru instantele judecatoresti din Prahova s-a simtit inca de la inceputul secolului al XX-lea. Autoritatile incep sa caute solutii pentru rezolvarea acestei probleme si se ajunge la gasirea unui loc intre Obor (care se se afla pe locul parcului Dobrogeanu Gherea de azi), capatul strazii Lipscani si Calea Campinii. Spatiul era partial doar ocupat de pravalii, ceea ce a redus cheltuielile cu expropierea, restul fiind parte din Oborul orasenesc.

Fatada nordica a Palatului Justitiei vazuta in 1938 dinspre locul Oborului, care tocmai fusese desfiintat si in spatiul ramas liber amenajat un parc

Aproximativ aceeasi fatada, alaturi de cea de la bulevard, in 2009

In timp ce lucrarile de eliberare a spatiului avansau, s-a cautat un arhitect de prestigiu, care sa construiasca noul Palat al Justitiei. In scurta vreme, autoritatile s-au oprit la francezul E. Doneaud, acelasi care va contribui si la ridicarea cladirii Cercului Militar National din Bucuresti. Piatra de temelie a fost pusa in 1906 si lucrarile au mers destul de incet, fiind intrerupte de lipsa banilor, de razboiul balcanic si mai apoi de izbucnirea Primului Razboi Mondial si de ocuparea Ploiestilor de catre fortele germane.

Palatul Justitiei - 1937

Arhitectul E. Doneaud plecase din Ploiesti suparat deoarece lucrarile fusesera sistate si, in plus, primaria nici nu ii daduse banii promisi. Asa ca, la inceputul anilor 20, cand s-a pus problema reinceperii lucrarilor, era nevoie de un nou arhitect care sa conduca lucrarile. A fost ales ploiesteanul Toma T. Socolescu, poate cel mai ilustru arhitect al vremii in oras. Acesta fusese asistentul lui Doneaud asa ca era familiarizat cu proiectul si a acceptat sa fie el cel care urma sa finalizeze construirea noul palat.

Ploiestieni fotografiati in perioada interbelica la capatul dinspre Palatul Justitiei a strazii Lipscani

Constructia a fost reluata in 1924 si s-au alocat fonduri substantiale pentru noul edificiu, asa ca in 1933, Palatul Justitiei era aproape terminat. Inaugurarea sa festiva a avut loc pe 26 noiembrie 1933, panglica fiind taiata de catre Majestatea Sa Regele Carol al II-lea care a si tinut un discurs cu aceasta ocazie.

Detalii de pe fatada cladirii

Interiorul cladirii era unul foarte elegant, mobilierul salilor fiind unor de foarte buna calitate.

Detaliu dintr-o sala de judecata - 1937

Noul Palat al Justitiei a schimbat radical situatia arhitecturala din centrul orasului. Daca pana in acel moment, zona era impanzita de constructii haotice, reduse ca inaltime si suprafata, sediul puterii judecatoresti era un prim pas spre sistematizarea orasului. Drept urmare, pentru a se crea o mica piata in fata Palatului Justitiei si pentru a se mari perspectiva asupra sa, au fost demolate o serie de cladiri de secol XIX, inclusiv o portiune din strada Lipscani, dar si hanul Hagi Petre Buzila (1938).

Poza din 1952 in care se observa piata creata la finele anilor 30 in fata Palatului

Primul soc pe care l-a resimtit noua constructie a fost cutremurul din noiembrie 1940, care a lasat amprente destul de puternice asupra fatadei, lucru evidentiat intr-o poza de epoca:

Sursa - Alex Galmeanu

Dupa 1945, regimul comunist se instaureaza in Romania si acest fapt are repercusiuni si asupra vietii cotidiene. Cum volumul de munca al instantelor judecatoresti a scazut (fondul locativ fusese nationalizat, incepuse colectivizarea pamanturilor agricole, unele cazuri erau preluate de curtea martiala, etc), s-a decis mutarea tribunalului in actualul sediu de pe strada Gh. Lazar, care pana atunci fusese al Administratiei Financiare.

Palatul Culturii - undeva dupa 1962

Cu toate ca mutarea a fost hotarata in 1948, transferul efectiv s-a petrecut 4 ani mai tarziu, in 1952.

Palatul si piata din fata sa - pe frontispiciu vechea denumire fusese stearsa, dar noua denumire nu fusese inca adaugata

In locul ramas liber a fost instalata biblioteca municipala, actuala ”N. Iorga”, diferite cercuri culturale (de teatru, muzica, etc) si Muzeul de Stiinte ale Naturi care promova teoria evolutionista, atat de draga ideologiei comuniste.

Palatul Culturii - 1962

Daca bombardamentele americane din 1944 nu au afectat in mod substantial cladirea, al doilea mare cutremur - cel din 1977 - a zdruncinat destul de puternic constructia. Cu toate ca nu s-a prabusit nicio aripa a palatului, in interior stricaciunile au fost destul de insemnate.

La finele anilor 60 ai secolului XX

Astazi, cladirea este etichetata cu celebra bulina rosie, si au inceput de cativa ani renovarile care au depasit termenul limita (2005) de pe panoul informativ.

Cladirea, in renovare - noiembrie 2009

Din pacate, cel putin la nivelul acoperisului, solutiile (provizorii) nu prea se asemana cu originalul interbelic.

Stanga - solutia actuala; dreapta - modelul interbelic

In toamna lui 2009 au inceput lucrarile de consolidare si renovare la aripa de vest (cea dinspre Bulevardul Republicii, care gazduia biblioteca) si la aripa centrala, inclusiv la foarte frumosul hol principal al cladirii. In anii `30, datorita forfotei, holul a primit numele de Sala Pasilor Pierduti.

Sala Pasilor Pierduti - 1937

Astazi, Sala Pasilor Pierduti se afla in renovare si poate ca isi va recapata frumusetea din perioada interbelica.

Sala Pasilor Pierduti in renovare - noiembrie 2009

Detalii din holul principal al Palatului

Un alt lucru care ar merita pastrat sunt balantele din medalioanele de pe fatada de est (spre Strada Constantei) si de pe cea de vest (spre Bulevardul Republicii), ultimele detalii care mai aduc aminte de destinatia initiala a cladirii.

Balantele, vazute din bulevard

Cum va arata vechiul Palat al Justitiei si actual al Culturii dupa procesul de consolidare si renovare? Greu de spus, dar sper ca toata aceasta transformare sa fie reusita, iar cladirea sa devina cu adevarat un simbol al Ploiestilor.

(unele informatii sunt preluate din articolele despre Palatul Culturii semnate de catre domnul Paul Popescu in paginile Ziarului Prahova)